joi, 18 decembrie 2008
Afaceri cu 10% mai mari pentru Mecanica Ceahlau
Producatorul de utilaje agricole Mecanica Ceahlau a realizat in primele sase luni ale acestui an o cifra de afaceri de 4,96 mil. euro (17,58 mil. lei), in crestere cu aproape 10% comparativ cu afacerile din perioada similara a lui 2005. Cu toate acestea, profitul net al companiei a scazut cu 25%, la 0,66 mil. euro (2,36 mil. lei). Pentru 2006, compania si-a bugetat o cifra de afaceri de 9,24 mil. euro (32,8 mil. lei) si un profit brut de 0,9 mil. euro (3,2 mil. lei). Compania intentioneaza sa investeasca circa 2 mil. euro in cadrul programului de dezvoltare prevazut pentru acest an. Mecanica Ceahlau este controlata de SIF Moldova, care detine 55,18% din actiuni, principalul actionar minoritar fiind Broker Cluj, cu 15,82% din actiuni. Societatea este listata la Bursa de Valori, ultimul pret de tranzactionare fiind 6,5 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a societatii se ridica la 6,54 mil. euro.
CA al Somes Dej cere inlocuirea lui Stefan Vuza
Consiliul de Administratie (CA) al producatorului de celuloza si hartie Somes Dej propune actionarilor inlocuirea a trei membri ai CA, inclusiv a omului de afaceri Stefan Vuza, si majorarea capitalului social al companiei cu 3,59 mil. lei (1 mil. euro), pana la 27,05 mil. lei (7,64 mil. euro). Alaturi de Vuza, presedintele grupului de firme Serviciile Comerciale Romane (SCR), actionarul majoritar al Somej Dej, ar putea fi revocati din functia de membru in CA al firmei din Dej Dorin Rotar si Leonard Toth. Totodata, actionarii Somes Dej vor discuta pe tema majorarii capitalului social cu 3,59 mil. lei, prin aport in numerar, pentru imbunatatirea cash-flow-ului si sustinerea programului de investitii. Grupul SCR detine pachetul majoritar al firmei din Dej din luna iulie a anului 2004.
Petrom mareste productia in Kazahstan
Petrom, cea mai mare companie romaneasca detinuta de grupul petrolier austriac OMV, ar putea produce zilnic 200.000 metri cubi de gaze naturale si 70 metri cubi de gaz condensat in exploatarea Jusaly din Kazahstan, iar productia curenta a companiei in Kazahstan ar putea creste cu pana la 20% pe zi.
"Intentionam ca pana in anul 2010 sa atingem o productie zilnica de 30.000 bep (n.red.- barili echivalent petrol) in Regiunea Caspica", a declarat Werner Ladwein, membru al Comitetului Executiv, responsabil de activitatile de explorare si productie. Petrom deruleaza operatiuni de explorare si productie in patru zone din Kazahstan.
"Intentionam ca pana in anul 2010 sa atingem o productie zilnica de 30.000 bep (n.red.- barili echivalent petrol) in Regiunea Caspica", a declarat Werner Ladwein, membru al Comitetului Executiv, responsabil de activitatile de explorare si productie. Petrom deruleaza operatiuni de explorare si productie in patru zone din Kazahstan.
Cresterea pretului aluminiului a umflat profitul Alro
Alro Slatina, cel mai mare producator de aluminiu primar din Europa Centrala si de Est, a obtinut in primul semestru un profit net de 57,7 milioane de euro (204,5 milioane de lei), de 3,5 ori mai mare comparativ cu profitul inregistrat in perioada similara a anului trecut, in conditiile in care afacerile companiei au crescut cu 60%.
Cifra de afaceri s-a ridicat in primele sase luni la 318,5 milioane de euro (peste 1,12 miliarde de lei), fata de un nivel de 197,8 milioane de euro (724,2 milioane de lei) in prima jumatate a lui 2005. Cresterea cifrei de afaceri s-a datorat majorarii productiei fizice vandute, dar mai ales cresterii pretului aluminiului pe piata internationala.
Cifra de afaceri s-a ridicat in primele sase luni la 318,5 milioane de euro (peste 1,12 miliarde de lei), fata de un nivel de 197,8 milioane de euro (724,2 milioane de lei) in prima jumatate a lui 2005. Cresterea cifrei de afaceri s-a datorat majorarii productiei fizice vandute, dar mai ales cresterii pretului aluminiului pe piata internationala.
Bancile pompeaza milioane de euro in municipalitati
Piata finantarilor pentru municipalitati devine tot mai atractiva pentru bancheri, dupa ce pe sectoarele traditionale - corporatiile si clientii individuali - concurenta puternica lasa putin loc pentru miscari semnificative.
Doua banci - Raiffeisen Bank si Dexia Kommunalkredit Bank (Dexia-Kom) - au anuntat ieri finalizarea a doua proiecte de finantare pentru muncipalitati in valoare cumulata de 85 de milioane de lei (peste 24 de milioane de euro).
Raiffeisen Bank, in parteneriat cu divizia sa de investitii, Raiffeisen Capital&Investment, a acordat un imprumut de 35 de milioane de lei (aproape 10 milioane de euro) pentru Primaria Bistrita. Fondurile vor putea fi trase in transe succesive, pana cel mai tarziu in iunie 2009.
Dexia Kommunalkredit, divizia din Austria a acordat prin biroul sau din Romania o finantare de 50 de milioane de lei pentru Consiliul Judetean Alba. La aceasta finantare a participat si societatea de brokeraj a Bancii Transilvania, BT Securities. Imprumutul este de tip "bridge-loan", fiind acordat pe o perioada de doi ani.
Ambele finantari vor fi inchise prin emisiuni de obligatiuni ale muncipalitatilor, ceea ce va permite autoritatilor locale sa-si esaloneze efortul de rambursare pe o perioada mai lunga. CJ Alba va emite obligatiuni care vor ajunge la maturitate in 2026. Primaria Bistrita va emite, in trimestrul trei 2009, o emisiune de obligatiuni pentru rambursarea celor 35 de milioane de contractate de la Raiffeisen. Obligatiunile vor avea o maturitate de 20 de ani, cu plata trimestriala a cuponului.
Ambele municipalitati au primit consultanta financiara din partea VMB Parteners, structura finantarilor (credit de tip "bridge-loan" refinantat prin emisiune de obligatiuni) fiind aproape identica. Cuponul obligatiunilor va fi calculat in functie de BUBOR la trei luni (dobanda de pe piata monetara), iar dupa trecerea la euro reperul de calcul va fi EURIBOR la trei luni.
Consultanta pe probleme juridice a municipalitatilor a fost asigurata, la ambele licitatii, de casa de avocatura Tuca, Zbarcea & Asociatii.
Consortiul Dexia-Kom si BT Securities a castigat finantarea pentru CJ Alba in defavoarea BCR&BCR Securities (celalalt finalist) si a pierdut imprumutul pentru Bistrita in fata celor de la Raiffeisen. Grupul BCR este de asemenea, unul dintre cei mai activi jucatori pe piata finantarilor pentru municipalitati.
De la deschiderea biroului din Romania, Dexia a finantat proiecte municipale de 245 de milioane de euro (din care 100 de milioane participare la emisiunea de obligatiuni a Primariei Bucuresti). In prezent, biroul local mai are in pregatire 20 de proiecte. Grupul Raiffeisen are in derulare programe de finantare a municipalitatilor de 125 de milioane de euro.
Bancherii anticipau inca de anii trecuti potentialul pietei creditului acordat comunitatilor locale. Odata cu ieftinirea sensibila a finantarilor in lei, municipalitatile au devenit tot mai interesate de credite, dupa ce in anii trecuti au fost preferate emisiunile de obligatiuni pe Bursa.
In prezent, 9 municipalitati au obligatiuni municipale listate la Bursa. Valoarea obligatiunilor municipale listate la Bursa este de aproximativ 18,4 mil. euro. Cele mai mari emisiuni apartin municipiului Timisoara, cu obligatiuni de 5,67 mil. euro scadente in 2011, si municipiului Oradea, care a lansat obligatiuni in valoare de 4,25 mil. euro cu scadenta in 2010.
Municipiul Hunedoara a anuntat la inceputul anului ca va lansa o emisiune de obligatiuni in valoare de 17 milioane de euro, obligatiunile urmand sa fie listate si la Bursa. Valoarea obligatiunilor emise de companii si tranzactionate la Bursa depaseste 68 de milioane de euro.
Doua banci - Raiffeisen Bank si Dexia Kommunalkredit Bank (Dexia-Kom) - au anuntat ieri finalizarea a doua proiecte de finantare pentru muncipalitati in valoare cumulata de 85 de milioane de lei (peste 24 de milioane de euro).
Raiffeisen Bank, in parteneriat cu divizia sa de investitii, Raiffeisen Capital&Investment, a acordat un imprumut de 35 de milioane de lei (aproape 10 milioane de euro) pentru Primaria Bistrita. Fondurile vor putea fi trase in transe succesive, pana cel mai tarziu in iunie 2009.
Dexia Kommunalkredit, divizia din Austria a acordat prin biroul sau din Romania o finantare de 50 de milioane de lei pentru Consiliul Judetean Alba. La aceasta finantare a participat si societatea de brokeraj a Bancii Transilvania, BT Securities. Imprumutul este de tip "bridge-loan", fiind acordat pe o perioada de doi ani.
Ambele finantari vor fi inchise prin emisiuni de obligatiuni ale muncipalitatilor, ceea ce va permite autoritatilor locale sa-si esaloneze efortul de rambursare pe o perioada mai lunga. CJ Alba va emite obligatiuni care vor ajunge la maturitate in 2026. Primaria Bistrita va emite, in trimestrul trei 2009, o emisiune de obligatiuni pentru rambursarea celor 35 de milioane de contractate de la Raiffeisen. Obligatiunile vor avea o maturitate de 20 de ani, cu plata trimestriala a cuponului.
Ambele municipalitati au primit consultanta financiara din partea VMB Parteners, structura finantarilor (credit de tip "bridge-loan" refinantat prin emisiune de obligatiuni) fiind aproape identica. Cuponul obligatiunilor va fi calculat in functie de BUBOR la trei luni (dobanda de pe piata monetara), iar dupa trecerea la euro reperul de calcul va fi EURIBOR la trei luni.
Consultanta pe probleme juridice a municipalitatilor a fost asigurata, la ambele licitatii, de casa de avocatura Tuca, Zbarcea & Asociatii.
Consortiul Dexia-Kom si BT Securities a castigat finantarea pentru CJ Alba in defavoarea BCR&BCR Securities (celalalt finalist) si a pierdut imprumutul pentru Bistrita in fata celor de la Raiffeisen. Grupul BCR este de asemenea, unul dintre cei mai activi jucatori pe piata finantarilor pentru municipalitati.
De la deschiderea biroului din Romania, Dexia a finantat proiecte municipale de 245 de milioane de euro (din care 100 de milioane participare la emisiunea de obligatiuni a Primariei Bucuresti). In prezent, biroul local mai are in pregatire 20 de proiecte. Grupul Raiffeisen are in derulare programe de finantare a municipalitatilor de 125 de milioane de euro.
Bancherii anticipau inca de anii trecuti potentialul pietei creditului acordat comunitatilor locale. Odata cu ieftinirea sensibila a finantarilor in lei, municipalitatile au devenit tot mai interesate de credite, dupa ce in anii trecuti au fost preferate emisiunile de obligatiuni pe Bursa.
In prezent, 9 municipalitati au obligatiuni municipale listate la Bursa. Valoarea obligatiunilor municipale listate la Bursa este de aproximativ 18,4 mil. euro. Cele mai mari emisiuni apartin municipiului Timisoara, cu obligatiuni de 5,67 mil. euro scadente in 2011, si municipiului Oradea, care a lansat obligatiuni in valoare de 4,25 mil. euro cu scadenta in 2010.
Municipiul Hunedoara a anuntat la inceputul anului ca va lansa o emisiune de obligatiuni in valoare de 17 milioane de euro, obligatiunile urmand sa fie listate si la Bursa. Valoarea obligatiunilor emise de companii si tranzactionate la Bursa depaseste 68 de milioane de euro.
Investitorii nu au fost multumiti de rezultatele Petrom
Sedinta de ieri de pe bursa a decurs sub semnul Petrom, tranzactiile realizate cu aceste actiuni insumand circa 1,9 milioane de euro (6,7 milioane de lei), aproape 30% din rulajul pietei.
Cursul Petrom a scazut ieri cu peste 3,5%, brokerii fiind de parere ca rezultatele raportate de companie la sase luni, desi bune, nu s-au ridicat la nivelul asteptarilor investitorilor. Astfel, compania a obtinut pe al doilea trimestru un profit mai mic decat cel din primele trei luni ale anului curent.
Cursul Petrom a scazut ieri cu peste 3,5%, brokerii fiind de parere ca rezultatele raportate de companie la sase luni, desi bune, nu s-au ridicat la nivelul asteptarilor investitorilor. Astfel, compania a obtinut pe al doilea trimestru un profit mai mic decat cel din primele trei luni ale anului curent.
Uzuc vrea sa stranga bani de la actionari pentru Iasitex
Producatorul de echipamente pentru industria chimica Uzuc Ploiesti intentioneaza sa-si majoreze capitalul social cu 3,88 mil. euro (13,68 mil. euro), prin aport de capital din partea actionarilor. O parte din fondurile atrase prin aceasta majorare de capital va fi utilizata pentru participarea cu 1, 7 mil. euro (6 mil. lei) la majorarea capitalului social al societatii A2 Impex SRL, in scopul indeplinirii de catre aceasta a obligatiilor asumate prin contractul de privatizare al societatii Iasitex din Iasi. Uzuc va emite 5.472.000 de actiuni noi cu valoarea nominala de 2,5 lei/actiune, care vor fi oferite spre subscriere actionarilor societatii proportional cu participatiile detinute. Actiunile care vor ramane nesubscrise vor fi vandute printr-o oferta publica primara adresata la mai putin de 100 de investitori. Propunerile vor fi dezbatute in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor convocata pentru data de 14 septembrie. In cadrul AGA va fi discutata si majorarea capitalului social al A2 Impex SRL si transformarea acesteia in societate pe actiuni in vederea atragerii de fonduri pentru indeplinirea obligatiilor de investitii. Actionarul majoritar al Uzuc Ploiesti este A1 Impex SRL, care detine 90,4% din actiuni.
AVAS a schimbat conducerea Aversa
Actionarii societatii Aversa Bucuresti au aprobat revocarea din functie a presedintelui Consiliului de Administratie, Constantin Barna Stelica. Acesta detinea si functia de director general al societatii. Revocarea presedintelui Aversa a fost propusa de AVAS, care detine circa 66,3% din actiunile producatorului de pompe hidraulice. Noul presedinte al Consiliului de Administratie al Aversa va fi Nicolae Nastase. Actionarii au mai numit in functia de membru al Consiliului de Administratie pe Victor Stan, acesta urmand sa preia locul ramas vacant dupa demisia lui Mihai Dragoicea. AVAS a scos la licitatie recent un teren de patru hectare apartinand Aversa, pentru a achita datoriile societatii, care se ridica la peste 30 mil. euro, conform reprezentantilor AVAS.
sâmbătă, 13 decembrie 2008
Un director al SIF Oltenia a vandut actiuni de 140.000 euro
Florian Buzatu, director al Departamentului de Management - Logistica in cadrul SIF Oltenia, a fost raportat pe Bursa ca a vandut la finele saptamanii trecute 100.000 de actiuni SIF Oltenia, pe care a incasat peste 0,43 mil. lei (aproape 140.000 de euro). Pretul de transfer al pachetelor a fost de circa 4,37 lei/actiune, respectiv 4,43 lei/actiune, niveluri apropiate cu cele de inchidere din sedinta anterioara. Tot vineri, Adrian Ceuca, director adjunct la firma de intermediere Broker Cluj, a vandut un pachet de 10.000 actiuni Broker, pentru suma de 39.900 de lei (circa 12.700 de euro).
Albalact mai cere 12,4 mil. euro de la actionari
Producatorul de lactate Albalact Alba-Iulia intentioneaza sa isi majoreze capitalul social de peste trei ori, cu 15,1 mil. euro, atat prin noi aporturi in numerar de la actionari, cat si prin capitalizarea profitului. Cea mai mare parte a banilor, in suma de 38,86 mil. lei (aproape 12,4 mil. euro), ar urma sa provina de la actionari, acestia putand sa subscrie actiunile noi la un pret de 0,1 lei/actiune, egal cu valoarea nominala a titlurilor. Pretul de emisiune este cu mult sub cursurile la care se tranzactioneaza in prezent actiunile Albalact pe piata RASDAQ, unde ultima tranzactie s-a derulat la 2,53 lei/actiune. Majorarea capitalului social ar urma sa se faca si prin incorporarea rezervelor constituite din profitul pe ultimii doi ani, in valoare de 8,6 mil. lei (2,7 mil. euro).
Topul celor mai valoroase 100 de companii de pe Bursa
Cele mai mari 100 de companii de la Bursa de Valori (BVB) concentreaza 96% din capitalizarea totala a pietei.
Cresterea puternica a Bursei de Valori in acest an a facut ca valoarea celor mai mari 100 de companii listate sa ajunga la 36 mld. euro, dintr-un total de 37,1 mld. euro cat reprezenta capitalizarea totala a celor doua piete bursiere la finele sedintei de vineri.
De la inceputul anului, capitalizarea BVB si RASDAQ a crescut cu 12,5 mld. euro, cea mai mare parte a acestei cresteri regasindu-se in valoarea actuala a celor mai mari 100 de companii listate.
Pe Bursa de Valori si Bursa RASDAQ sunt listate in prezent peste 2.300 de companii, din care se tranzactioneaza peste 500, piata de capital romaneasca fiind printre primele din Europa din punctul de vedere al numarului de emitenti. Primele 100 de companii ca marime concentreaza insa peste 95% din capitalizarea pietei, acestea fiind totodata si cele mai tranzactionate companii de la Bursa.
Primele trei companii de la BVB, Petrom Bucuresti (SNP), BRD si Alro Slatina (ALR), reunesc aproape jumatate din capitalizarea totala a pietei. Alro Slatina a urcat pe locul al treilea in ultimele luni, dupa ce capitalizarea companiei a crescut cu aproape 1,5 mld. euro.
Intre companiile de peste 1 miliard de euro au intrat in acest an si Transelectrica Bucuresti (TEL) si Oltchim Ramnicu Valcea (OLT), numarul acestora crescand astfel la sase, fata de trei la inceputul anului. Desi companiile de pe Bursa de Valori domina primele 20 de pozitii ale topului, din punct de vedere numeric companiile de pe RASDAQ sunt mai bine reprezentate. Din cele 100 de companii cuprinse in top, 58 sunt de pe RASDAQ si 42 sunt de pe BVB.
Multe dintre companiile care se regasesc in Top 100 capitalizare au beneficiat de cresteri puternice ale actiunilor in prima parte a acestui an, multe dintre ele dublandu-si valoarea, in timp ce altele au crescut chiar de cinci sau zece ori. Aceste cresteri spectaculoase au venit pe fondul cresterii lichiditatii, dar si in urma majorarilor de capital derulate de companii.
Cresterile cele mai mari s-au produs pe bursa RASDAQ, unde 23 de companii au depasit pana in prezent pragul de 100 de milioane de euro capitalizare, fata de inceputul anului cand exista o singura astfel de companie pe RASDAQ, respectiv Asirom.
Printre companiile de pe RASDAQ de peste 100 mil. euro se numara multe dintre vedetele pietei in ultimele luni, cum ar fi Dafora Medias (DAFR), cu o capitalizare de aproape 300 mil. euro, care a derulat una dintre cele mai mari majorari de capital de pe piata RASDAQ, adunand circa 38 de milioane de euro de la investitori.
Automobile Craiova (AUCS) a ajuns la 247 de milioane de euro, in asteptarea privatizarii, in timp ce Prospectiuni Bucuresti (PRSN) a urcat la 232 de milioane de euro, dupa ce actionarul majoritar, omul de afaceri Ovidiu Tender, a vandut circa 12% din companie pentru a-i creste lichiditatea.
Printre "starurile" de pe RASDAQ se mai numara companii din domeniul petrolului si gazelor naturale, cum ar fi Condmag Brasov (COMI), cu o capitalizare de 128 de milioane de euro, si Armax Gaz Medias (ARAX), cu 126 mil. euro, producatori de echipamente electrice ca Iproeb Bistrita (IPRU), care a ajuns la 116 mil. euro) si Electromagnetica Bucuresti (ELMA), cu o capitalizare de 106 milioane de euro), dar si companii cu importante proprietati imobiliare, cum ar fi Metav Bucuresti (METV), evaluata la 150 mil. euro, Romaero Bucuresti (RORX), cu 145 mil. euro, si Imotrust Arad (ARCV), evaluata la 120 mil. euro.
Aceste companii au fost printre cele mai tranzactionate in ultimele luni, aducand investitorilor castiguri spectaculoase, care au ajuns la chiar de zece ori suma investita, cum ar fi cazul Imotrust Arad sau Automobile Craiova.
Pe de alta parte, exista si companii care au crescut foarte mult insa pe fondul unei lichiditati foarte reduse, cum e cazul TMK Resita (SROY), care este in acest moment cea mai valoroasa companie de pe RASDAQ, cu o capitalizare de 334 mil. euro si o crestere de aproape 700% de la inceputul anului. Alte exemple de acest gen sunt Astra Bucuresti (ATRA), cu o capitalizare de 194 mil. euro si un castig de 121% fata de finele anului trecut, si Comnord Bucuresti (COSC), cu o valoare de 185 mil. euro si o crestere de 557%.
Si pe Bursa de Valori se regasesc companii cu cresteri importante ale capitalizarii, numarul companiilor de peste 100 de milioane de euro urcand de la 17 la finele anului trecut la 25 in prezent.
Printre companiile care au depasit in ultimele luni nivelul de 100 mil. euro se numara Biofarm Bucuresti (BIO), care a ajuns la aproape 150 mil. euro in urma majorarii de capital cu actiuni gratuite derulata in acest an, Broker Cluj (BRK), a carei capitalizare a crescut de 2,2 ori la 139 mil. euro, si Compa Sibiu (CMP), care a atins nivelul de 127 mil. euro capitalizare tot in urma unei majorari de capital cu aporturi in numerar.
Cele mai spectaculoase urcari le-au inregistrat insa producatorul de tevi TMK Artrom Slatina (ART), care a ajuns la 249 mil. euro capitalizare, dupa o crestere de 290% in acest an, si operatorul portuar Oil Terminal Constanta (OIL), cu o valoare de 195% si o urcare de 239%.
Domeniile cel mai bine reprezentate in topul celor mai mari 100 de companii de pe Bursa sunt industria de masini si echipamente, cu 26 de companii si o capitalizare de 1,91 mld. euro, urmata de sectorul imobiliar si de constructii, cu 15 companii in valoare totala de 1,57 mld. euro. Cele doua sectoare, care au fost printre cele mai dinamice de la Bursa in ultimul an, sunt reprezentate de companii mici, dar cu lichiditate ridicata, investitorii privindu-le, in general, ca sectoare cu un potential ridicat de crestere. Cel mai mare producator de masini si echipamente este Automobile Craiova, cu o capitalizare de 247 mil. euro, iar pe segmentul imobiliar, topul este dominat de Impact Bucuresti (IMP), cu o valoare de piata de 418 mil. euro.
Sectorul cel mai bine reprezentat din punctul de vedere al ponderii in capitalizarea totala este sectorul de petrol si gaze naturale, cu 12 companii si o capitalizare de 12,2 mld. euro, in conditiile in care Petrom, cea mai mare companie din Romania, are o capitalizare de peste 10 mld. euro. Urmeaza sectorul financiar-bancar, care este reprezentat de 12 companii, in valoare totala de aproape 11,8 mld. euro, si sectorul metalurgic, cu 9 companii si 3,9 mld. euro capitalizare.
Sectorul serviciilor, care are cea mai mare pondere in economia nationala, este printre cele mai slab reprezentate pe Bursa, in top regasindu-se un singur retailer, Flamingo International Bucuresti (FLA), si patru companii din turism, cea mai mare fiind Turism Felix Baile Felix (TUFE).
Statistica
Petrom este singura companie cu o capitalizare de peste 10 mld. euro. Sase companii au valori de peste 1 mld. euro, iar 48 de companii depasesc 100 mil. euro.
Domeniile cel mai bine reprezentate in top sunt industria de masini si echipamente, cu 26 de companii, imobiliarele si constructiile, cu 15 companii, petrol si gaze si financiar-bancar, cu cate 12 companii.
58 din primele 100 de companii sunt de pe RASDAQ si 42 sunt de pe BVB
13 companii din Top 100 au derulat sau au in derulare majorari de capital social
Cresterea puternica a Bursei de Valori in acest an a facut ca valoarea celor mai mari 100 de companii listate sa ajunga la 36 mld. euro, dintr-un total de 37,1 mld. euro cat reprezenta capitalizarea totala a celor doua piete bursiere la finele sedintei de vineri.
De la inceputul anului, capitalizarea BVB si RASDAQ a crescut cu 12,5 mld. euro, cea mai mare parte a acestei cresteri regasindu-se in valoarea actuala a celor mai mari 100 de companii listate.
Pe Bursa de Valori si Bursa RASDAQ sunt listate in prezent peste 2.300 de companii, din care se tranzactioneaza peste 500, piata de capital romaneasca fiind printre primele din Europa din punctul de vedere al numarului de emitenti. Primele 100 de companii ca marime concentreaza insa peste 95% din capitalizarea pietei, acestea fiind totodata si cele mai tranzactionate companii de la Bursa.
Primele trei companii de la BVB, Petrom Bucuresti (SNP), BRD si Alro Slatina (ALR), reunesc aproape jumatate din capitalizarea totala a pietei. Alro Slatina a urcat pe locul al treilea in ultimele luni, dupa ce capitalizarea companiei a crescut cu aproape 1,5 mld. euro.
Intre companiile de peste 1 miliard de euro au intrat in acest an si Transelectrica Bucuresti (TEL) si Oltchim Ramnicu Valcea (OLT), numarul acestora crescand astfel la sase, fata de trei la inceputul anului. Desi companiile de pe Bursa de Valori domina primele 20 de pozitii ale topului, din punct de vedere numeric companiile de pe RASDAQ sunt mai bine reprezentate. Din cele 100 de companii cuprinse in top, 58 sunt de pe RASDAQ si 42 sunt de pe BVB.
Multe dintre companiile care se regasesc in Top 100 capitalizare au beneficiat de cresteri puternice ale actiunilor in prima parte a acestui an, multe dintre ele dublandu-si valoarea, in timp ce altele au crescut chiar de cinci sau zece ori. Aceste cresteri spectaculoase au venit pe fondul cresterii lichiditatii, dar si in urma majorarilor de capital derulate de companii.
Cresterile cele mai mari s-au produs pe bursa RASDAQ, unde 23 de companii au depasit pana in prezent pragul de 100 de milioane de euro capitalizare, fata de inceputul anului cand exista o singura astfel de companie pe RASDAQ, respectiv Asirom.
Printre companiile de pe RASDAQ de peste 100 mil. euro se numara multe dintre vedetele pietei in ultimele luni, cum ar fi Dafora Medias (DAFR), cu o capitalizare de aproape 300 mil. euro, care a derulat una dintre cele mai mari majorari de capital de pe piata RASDAQ, adunand circa 38 de milioane de euro de la investitori.
Automobile Craiova (AUCS) a ajuns la 247 de milioane de euro, in asteptarea privatizarii, in timp ce Prospectiuni Bucuresti (PRSN) a urcat la 232 de milioane de euro, dupa ce actionarul majoritar, omul de afaceri Ovidiu Tender, a vandut circa 12% din companie pentru a-i creste lichiditatea.
Printre "starurile" de pe RASDAQ se mai numara companii din domeniul petrolului si gazelor naturale, cum ar fi Condmag Brasov (COMI), cu o capitalizare de 128 de milioane de euro, si Armax Gaz Medias (ARAX), cu 126 mil. euro, producatori de echipamente electrice ca Iproeb Bistrita (IPRU), care a ajuns la 116 mil. euro) si Electromagnetica Bucuresti (ELMA), cu o capitalizare de 106 milioane de euro), dar si companii cu importante proprietati imobiliare, cum ar fi Metav Bucuresti (METV), evaluata la 150 mil. euro, Romaero Bucuresti (RORX), cu 145 mil. euro, si Imotrust Arad (ARCV), evaluata la 120 mil. euro.
Aceste companii au fost printre cele mai tranzactionate in ultimele luni, aducand investitorilor castiguri spectaculoase, care au ajuns la chiar de zece ori suma investita, cum ar fi cazul Imotrust Arad sau Automobile Craiova.
Pe de alta parte, exista si companii care au crescut foarte mult insa pe fondul unei lichiditati foarte reduse, cum e cazul TMK Resita (SROY), care este in acest moment cea mai valoroasa companie de pe RASDAQ, cu o capitalizare de 334 mil. euro si o crestere de aproape 700% de la inceputul anului. Alte exemple de acest gen sunt Astra Bucuresti (ATRA), cu o capitalizare de 194 mil. euro si un castig de 121% fata de finele anului trecut, si Comnord Bucuresti (COSC), cu o valoare de 185 mil. euro si o crestere de 557%.
Si pe Bursa de Valori se regasesc companii cu cresteri importante ale capitalizarii, numarul companiilor de peste 100 de milioane de euro urcand de la 17 la finele anului trecut la 25 in prezent.
Printre companiile care au depasit in ultimele luni nivelul de 100 mil. euro se numara Biofarm Bucuresti (BIO), care a ajuns la aproape 150 mil. euro in urma majorarii de capital cu actiuni gratuite derulata in acest an, Broker Cluj (BRK), a carei capitalizare a crescut de 2,2 ori la 139 mil. euro, si Compa Sibiu (CMP), care a atins nivelul de 127 mil. euro capitalizare tot in urma unei majorari de capital cu aporturi in numerar.
Cele mai spectaculoase urcari le-au inregistrat insa producatorul de tevi TMK Artrom Slatina (ART), care a ajuns la 249 mil. euro capitalizare, dupa o crestere de 290% in acest an, si operatorul portuar Oil Terminal Constanta (OIL), cu o valoare de 195% si o urcare de 239%.
Domeniile cel mai bine reprezentate in topul celor mai mari 100 de companii de pe Bursa sunt industria de masini si echipamente, cu 26 de companii si o capitalizare de 1,91 mld. euro, urmata de sectorul imobiliar si de constructii, cu 15 companii in valoare totala de 1,57 mld. euro. Cele doua sectoare, care au fost printre cele mai dinamice de la Bursa in ultimul an, sunt reprezentate de companii mici, dar cu lichiditate ridicata, investitorii privindu-le, in general, ca sectoare cu un potential ridicat de crestere. Cel mai mare producator de masini si echipamente este Automobile Craiova, cu o capitalizare de 247 mil. euro, iar pe segmentul imobiliar, topul este dominat de Impact Bucuresti (IMP), cu o valoare de piata de 418 mil. euro.
Sectorul cel mai bine reprezentat din punctul de vedere al ponderii in capitalizarea totala este sectorul de petrol si gaze naturale, cu 12 companii si o capitalizare de 12,2 mld. euro, in conditiile in care Petrom, cea mai mare companie din Romania, are o capitalizare de peste 10 mld. euro. Urmeaza sectorul financiar-bancar, care este reprezentat de 12 companii, in valoare totala de aproape 11,8 mld. euro, si sectorul metalurgic, cu 9 companii si 3,9 mld. euro capitalizare.
Sectorul serviciilor, care are cea mai mare pondere in economia nationala, este printre cele mai slab reprezentate pe Bursa, in top regasindu-se un singur retailer, Flamingo International Bucuresti (FLA), si patru companii din turism, cea mai mare fiind Turism Felix Baile Felix (TUFE).
Statistica
Petrom este singura companie cu o capitalizare de peste 10 mld. euro. Sase companii au valori de peste 1 mld. euro, iar 48 de companii depasesc 100 mil. euro.
Domeniile cel mai bine reprezentate in top sunt industria de masini si echipamente, cu 26 de companii, imobiliarele si constructiile, cu 15 companii, petrol si gaze si financiar-bancar, cu cate 12 companii.
58 din primele 100 de companii sunt de pe RASDAQ si 42 sunt de pe BVB
13 companii din Top 100 au derulat sau au in derulare majorari de capital social
Publicarea in Monitorul Oficial a majorarii de capital Asirom, discutata de instanta la 19 iulie
Oficiul Registrului Comertului (ORC) de pe langa Tribunalul Bucuresti a amanat, pentru 19 iulie, discutarea cererii Asirom de depunere spre mentionare si publicare in Monitorul Oficial a majorarii de capital aprobate de actionari la in luna decembrie 2006, contestata de actionarii minoritari. Motivul amanarii procesului de solutionare, programat pentru 12 iulie, il constituie depunerea la dosarul cauzei a cererilor de renuntare la judecata formulate de QVT Fund, Clairmont Holdings si Catalin Moise. "Judecatorul delegat a amanat solutionarea cererii pentru 19 iulie 2007, dispunand citarea in cauza a QVT Fund, Clairmont Holdings si Catalin Moise in vederea punerii in discutie a admisibilitatii de principiu a cererilor de interventie formulate de acestia", se arata intr-un comunicat al Asirom transmis bursei RASDAQ.
Cresterea furioasa continua la Bursa cu noi maxime absolute
Bursa debuteaza in aceasta saptamana cu o crestere puternica pe titlurile societatilor de investitii finan-ciare, SIF Oltenia, spre exemplu, castigand la inchidere aproape 5%. Intreaga piata a fost ieri verde si indicii au atins noi maxime istorice. BET a urcat cu 1,84%, BET-FI a depasit 92.000 de puncte, iar BET-C, indicele general al pietei, a avansat cu 1,62%.
Societatile de investitii financiare se apropie rapid de valorile de 5-6 lei/actiune pe care mai multe rapoarte de analiza le dadeau ca posibile tinte de preturi, daca se tine seama si de detinerile pe care le au la BCR. Investitorii asteapta in toamna listarea BCR sau a unei parti din Erste la Bursa de Valori Bucuresti. In ambele cazuri portofoliul SIF-urilor ar avea de castigat in conditiile in care actiunile la BCR sunt trecute in activul acestora la valoarea contabila, cu mult sub pretul obtinut de angajatii bancii in schimbul titlurilor cedate catre Erste.
Societatile de investitii financiare se apropie rapid de valorile de 5-6 lei/actiune pe care mai multe rapoarte de analiza le dadeau ca posibile tinte de preturi, daca se tine seama si de detinerile pe care le au la BCR. Investitorii asteapta in toamna listarea BCR sau a unei parti din Erste la Bursa de Valori Bucuresti. In ambele cazuri portofoliul SIF-urilor ar avea de castigat in conditiile in care actiunile la BCR sunt trecute in activul acestora la valoarea contabila, cu mult sub pretul obtinut de angajatii bancii in schimbul titlurilor cedate catre Erste.
Lectia vieneza pentru BVB: capitalizarea poate creste de cinci ori in cinci ani
Capitalizarea Bursei de Valori Bucuresti (BVB) ar putea depasi in cativa ani nivelul de 100 mld. euro, iar valoarea lunara a tranzactiilor ar putea depasi 5 mld. euro daca BVB ar urma o evolutie similara cu cea a Bursei din Viena.
Cu o capitalizare care a depasit ieri 30 mld. euro si o valoare medie lunara a tranzactiilor de circa 0,35 mld. euro, BVB se afla in prezent la un nivel apropiat de cel la care Bursa din Viena se afla in urma cu cinci ani.
In 2002, Bursa din Viena avea o capitalizare de 32 mld. euro, iar valoarea medie a tranzactiilor lunare era de circa un miliard de euro. In prezent, piata austriaca de actiuni a ajuns la o capitalizare de circa 166 mld. euro si o valoare a tranzactiilor zilnice de 726 mil. euro, de doua ori mai mult decat valoarea tranzactiilor de la BVB dintr-o luna.
Brokerii sustin insa ca este destul de greu de crezut ca BVB va parcurge in urmatorii cinci ani evolutia pe care a avut-o Bursa din Viena din 2002 pana in prezent.
"Ma astept la o crestere semnificativa a indicatorilor pietei de capital de la noi, dar mi se pare greu de crezut ca vom ajunge in cinci ani la nivelul de acum al pietei din Austria. Pentru a atinge acest nivel mai trebuie parcursi niste pasi importanti, cum ar fi listarea de companii noi si introducerea de instrumente de tranzactionare noi", a explicat Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest.
Listarea Fondului Proprietatea si a companiilor din energie controlate de stat, introducerea de proceduri de tranzactionare noi, cum sunt tranzactionarea in marja si vanzarea in lipsa (short selling), precum si introducerea de instrumente derivate, ar putea contribui semnificativ la cresterea BVB. De asemenea, bursa RASDAQ reprezinta o sursa importanta de emitenti noi din domenii atractive.
Bursa de Valori Bucuresti este in prezent a sasea din regiune din punctul de vedere al capitalizarii si a opta din punctul de vedere al valorii tranzactiilor, potrivit datelor Bursei din Viena.
Capitalizarea pietei reglementate de actiuni de la Bucuresti era la finele lunii mai de 21,7 mld. euro, fata de 148,5 mld. euro in cazul Bursei din Varsovia, 38,7 mld. euro pe Bursa din Praga si 33 mld. euro pe cea din Budapesta.
Statistica Bursei din Viena ia in calcul doar companiile listate pe BVB, cu exceptia SIF-urilor care sunt considerate ca facand parte din categoria fondurilor de investitii. De asemenea, nu este luata in calcul bursa RASDAQ, care prezinta un potential de crestere ridicat si reprezinta o sursa importanta de emitenti noi pentru BVB.
De altfel, capitalizarea totala a BVB si RASDAQ se ridica in prezent la aproape 39 mld. euro, iar valoarea lunara a tranzactiilor se apropie de 500 mil. lei.
Astfel, Bursa de la Bucuresti este comparabila din punctul de vedere al capitalizarii cu vecinele din Ungaria si Cehia si mult peste pietele din Bulgaria, Serbia sau Slovenia.
Din punctul de vedere al lichiditatii, insa, Bursa de la Bucuresti este mult in urma pietelor din Ungaria si Cehia, unde valoarea lunara a tranzactiilor se situeaza intre 4 si 5 miliarde de euro, sau a celei din Polonia, unde tranzactiile lunare ajung la 9 mld. euro. BVB este intrecuta la capitolul lichiditate si de piete mai mici, cum ar fi cele din Serbia si Bulgaria, potrivit datelor Bursei din Viena.
La capitolul numar de emitenti, piata de capital din Romania se afla insa pe primul loc in regiune. Pe BVB sunt listate in prezent 58 de companii, dar pe bursa RASDAQ sunt aproape 2.300 de companii, din care sunt tranzactionate aproape 600.
Bursa de la Bucuresti este urmata de cea de la Belgrad, unde sunt listate 1.577 de companii si de cea de la Banja Luka, din Bosnia-Hertegovina, unde figureaza 818 companii listate.
La Viena sunt listate 116 companii austriece, in timp ce la Varsovia numarul de companii listate depaseste 300.
BVB iese in lume prin Bursa de la Viena
Clientii serviciilor de date ale Bursei de la Viena au de ieri acces in timp real la datele de pe Bursa de Valori de la Bucuresti (BVB), in urma unui acord de diseminare a datelor semnat intre cele doua institutii. "Prin acest acord vrem sa ajungem la cat mai multi investitori din afara. Va fi un castig atat pentru ei, cat si pentru emitentii de pe Bursa", spune Stere Farmache, directorul general al BVB. Bursa de la Viena are 100 de clienti, majoritatea in Regatul Unit si Statele Unite, iar datele oferite de institutie sunt afisate pe 23.000 de terminale. "Cooperarea cu Bursa de la Bucuresti este de departe cea mai stransa din zona Europei Centrale si de Est", a declarat Michael Buhl, CEO al Bursei de la Viena, facand referire la relatiile dintre cele doua institutii. Buhl a mai spus ca sistemul de diseminare a datelor va permite si arbitraje pe cele doua piete, in conditiile in care este probabila o listare in toamna a Erste Bank la Bucuresti. Alte actiuni comparabile sunt cele ale Petrom, listate la Bucuresti, cu cele ale grupului din care face parte, OMV, cotat la Bursa de la Viena. Apropierea Bursei de la Bucuresti de sora mai mare de la Viena a inceput in martie 2005 cand cele doua au dezvoltat in comun indicele ROTX, care reflecta evolutia celor mai lichide zece actiuni de pe piata romaneasca de capital. (Dragos Prioteasa)
Cu o capitalizare care a depasit ieri 30 mld. euro si o valoare medie lunara a tranzactiilor de circa 0,35 mld. euro, BVB se afla in prezent la un nivel apropiat de cel la care Bursa din Viena se afla in urma cu cinci ani.
In 2002, Bursa din Viena avea o capitalizare de 32 mld. euro, iar valoarea medie a tranzactiilor lunare era de circa un miliard de euro. In prezent, piata austriaca de actiuni a ajuns la o capitalizare de circa 166 mld. euro si o valoare a tranzactiilor zilnice de 726 mil. euro, de doua ori mai mult decat valoarea tranzactiilor de la BVB dintr-o luna.
Brokerii sustin insa ca este destul de greu de crezut ca BVB va parcurge in urmatorii cinci ani evolutia pe care a avut-o Bursa din Viena din 2002 pana in prezent.
"Ma astept la o crestere semnificativa a indicatorilor pietei de capital de la noi, dar mi se pare greu de crezut ca vom ajunge in cinci ani la nivelul de acum al pietei din Austria. Pentru a atinge acest nivel mai trebuie parcursi niste pasi importanti, cum ar fi listarea de companii noi si introducerea de instrumente de tranzactionare noi", a explicat Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest.
Listarea Fondului Proprietatea si a companiilor din energie controlate de stat, introducerea de proceduri de tranzactionare noi, cum sunt tranzactionarea in marja si vanzarea in lipsa (short selling), precum si introducerea de instrumente derivate, ar putea contribui semnificativ la cresterea BVB. De asemenea, bursa RASDAQ reprezinta o sursa importanta de emitenti noi din domenii atractive.
Bursa de Valori Bucuresti este in prezent a sasea din regiune din punctul de vedere al capitalizarii si a opta din punctul de vedere al valorii tranzactiilor, potrivit datelor Bursei din Viena.
Capitalizarea pietei reglementate de actiuni de la Bucuresti era la finele lunii mai de 21,7 mld. euro, fata de 148,5 mld. euro in cazul Bursei din Varsovia, 38,7 mld. euro pe Bursa din Praga si 33 mld. euro pe cea din Budapesta.
Statistica Bursei din Viena ia in calcul doar companiile listate pe BVB, cu exceptia SIF-urilor care sunt considerate ca facand parte din categoria fondurilor de investitii. De asemenea, nu este luata in calcul bursa RASDAQ, care prezinta un potential de crestere ridicat si reprezinta o sursa importanta de emitenti noi pentru BVB.
De altfel, capitalizarea totala a BVB si RASDAQ se ridica in prezent la aproape 39 mld. euro, iar valoarea lunara a tranzactiilor se apropie de 500 mil. lei.
Astfel, Bursa de la Bucuresti este comparabila din punctul de vedere al capitalizarii cu vecinele din Ungaria si Cehia si mult peste pietele din Bulgaria, Serbia sau Slovenia.
Din punctul de vedere al lichiditatii, insa, Bursa de la Bucuresti este mult in urma pietelor din Ungaria si Cehia, unde valoarea lunara a tranzactiilor se situeaza intre 4 si 5 miliarde de euro, sau a celei din Polonia, unde tranzactiile lunare ajung la 9 mld. euro. BVB este intrecuta la capitolul lichiditate si de piete mai mici, cum ar fi cele din Serbia si Bulgaria, potrivit datelor Bursei din Viena.
La capitolul numar de emitenti, piata de capital din Romania se afla insa pe primul loc in regiune. Pe BVB sunt listate in prezent 58 de companii, dar pe bursa RASDAQ sunt aproape 2.300 de companii, din care sunt tranzactionate aproape 600.
Bursa de la Bucuresti este urmata de cea de la Belgrad, unde sunt listate 1.577 de companii si de cea de la Banja Luka, din Bosnia-Hertegovina, unde figureaza 818 companii listate.
La Viena sunt listate 116 companii austriece, in timp ce la Varsovia numarul de companii listate depaseste 300.
BVB iese in lume prin Bursa de la Viena
Clientii serviciilor de date ale Bursei de la Viena au de ieri acces in timp real la datele de pe Bursa de Valori de la Bucuresti (BVB), in urma unui acord de diseminare a datelor semnat intre cele doua institutii. "Prin acest acord vrem sa ajungem la cat mai multi investitori din afara. Va fi un castig atat pentru ei, cat si pentru emitentii de pe Bursa", spune Stere Farmache, directorul general al BVB. Bursa de la Viena are 100 de clienti, majoritatea in Regatul Unit si Statele Unite, iar datele oferite de institutie sunt afisate pe 23.000 de terminale. "Cooperarea cu Bursa de la Bucuresti este de departe cea mai stransa din zona Europei Centrale si de Est", a declarat Michael Buhl, CEO al Bursei de la Viena, facand referire la relatiile dintre cele doua institutii. Buhl a mai spus ca sistemul de diseminare a datelor va permite si arbitraje pe cele doua piete, in conditiile in care este probabila o listare in toamna a Erste Bank la Bucuresti. Alte actiuni comparabile sunt cele ale Petrom, listate la Bucuresti, cu cele ale grupului din care face parte, OMV, cotat la Bursa de la Viena. Apropierea Bursei de la Bucuresti de sora mai mare de la Viena a inceput in martie 2005 cand cele doua au dezvoltat in comun indicele ROTX, care reflecta evolutia celor mai lichide zece actiuni de pe piata romaneasca de capital. (Dragos Prioteasa)
SIF-urile: castiguri la sase luni cat intr-un an
Incasarea dividendelor de la banci a urcat profiturile SIF-urilor pe primul semestru aproape de nivelurile bugetate pe tot anul si totodata de profiturile realizate pe tot parcursul anului trecut.
SIF Oltenia si Transilvania si-au dublat in iunie profiturile fata de luna precedenta, ca urmare a dividendelor primite de la banci, o crestere substantiala a profitului fiind asteptata si in cazul SIF Muntenia. Celelalte doua SIF-uri, Banat-Crisana si Moldova, inregistrasera dividendele in mai, potrivit informatiilor disponibile pe piata. SIF Muntenia nu raportase pana ieri rezultatele pe primele sase luni.
SIF Oltenia si Transilvania si-au dublat in iunie profiturile fata de luna precedenta, ca urmare a dividendelor primite de la banci, o crestere substantiala a profitului fiind asteptata si in cazul SIF Muntenia. Celelalte doua SIF-uri, Banat-Crisana si Moldova, inregistrasera dividendele in mai, potrivit informatiilor disponibile pe piata. SIF Muntenia nu raportase pana ieri rezultatele pe primele sase luni.
Profitul Broker Cluj, de 3,5 ori mai mare in S1
Societatea de servicii de investitii financiare Broker Cluj a raportat pe primul semestru (S1) al acestui an un profit de 7,33 mil. euro (24,2 mil. lei), in urcare cu 250% fata de aceeasi perioada a anului trecut, conform datelor publicate ieri de societate.
Rezultatul raportat este cu mult peste previziunile pe acest an ale Broker si reprezinta 78,6% din cel prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli pe 2007, de 9,3 mil. euro (30,8 mil. lei).
Ieri actiunile Broker au urcat cu 6,5%, iar in ultima luna cotatia actiunii a urcat cu 67% dupa ce societatea a venit cu rezultate in crestere la sfarsitul fiecarei luni.
Dinamica accelerata a profitului vine pe fondul unei piete optimiste care a adus randamente bune, dar si atentiei cu care au fost pregatite portofoliile societatii inca de la sfarsitul anului trecut, conform unor afirmatii de luna aceasta ale conducerii Broker Cluj.
Venituri importante au ajuns la companie dinspre piata RASDAQ pe care Broker mizeaza in ultima perioada, dar si de pe Bursa. Numai din vanzarea unui pachet de 11% din Mecanica Cehlau societatea a inregistrat un profit de un milion de euro. Luna aceasta Broker a cumparat 12,6% din producatorul de scaune Anteco Ploiesti si 6,46% din fabricantul de materiale plastice Napochim, companii listate pe piata RASDAQ.
Broker avea la jumatatea anului active totale in valoare de 44,2 mil. euro (138,76 mil. lei), in timp ce portofoliul de actiuni se ridica la 27,8 mil. euro (87,29 mil. lei). Broker este un jucator activ si pe Bursa Monetar Financiara si de Marfuri de la Sibiu, unde avea la sase luni 1.224 de pozitii deschise. De altfel in primul semestru al lui 2007 Broker a fost cea mai activa societate de brokeraj pe aceasta piata cu peste 700.000 de contracte incheiate, in timp ce la Bucuresti ocupa locul sase in topul anual al brokerilor, dupa valoarea tranzactiilor.
Rezultatul raportat este cu mult peste previziunile pe acest an ale Broker si reprezinta 78,6% din cel prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli pe 2007, de 9,3 mil. euro (30,8 mil. lei).
Ieri actiunile Broker au urcat cu 6,5%, iar in ultima luna cotatia actiunii a urcat cu 67% dupa ce societatea a venit cu rezultate in crestere la sfarsitul fiecarei luni.
Dinamica accelerata a profitului vine pe fondul unei piete optimiste care a adus randamente bune, dar si atentiei cu care au fost pregatite portofoliile societatii inca de la sfarsitul anului trecut, conform unor afirmatii de luna aceasta ale conducerii Broker Cluj.
Venituri importante au ajuns la companie dinspre piata RASDAQ pe care Broker mizeaza in ultima perioada, dar si de pe Bursa. Numai din vanzarea unui pachet de 11% din Mecanica Cehlau societatea a inregistrat un profit de un milion de euro. Luna aceasta Broker a cumparat 12,6% din producatorul de scaune Anteco Ploiesti si 6,46% din fabricantul de materiale plastice Napochim, companii listate pe piata RASDAQ.
Broker avea la jumatatea anului active totale in valoare de 44,2 mil. euro (138,76 mil. lei), in timp ce portofoliul de actiuni se ridica la 27,8 mil. euro (87,29 mil. lei). Broker este un jucator activ si pe Bursa Monetar Financiara si de Marfuri de la Sibiu, unde avea la sase luni 1.224 de pozitii deschise. De altfel in primul semestru al lui 2007 Broker a fost cea mai activa societate de brokeraj pe aceasta piata cu peste 700.000 de contracte incheiate, in timp ce la Bucuresti ocupa locul sase in topul anual al brokerilor, dupa valoarea tranzactiilor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
