Ministrul Industriilor ii cere primarului Basescu sa grabeasca contorizarea

Daca municipalitatea nu va urgenta contorizarea scarilor de bloc cu bani de la buget, RADET va permite, din ianuarie 2003, ca asociatiile de locatari sa-si monteze contoare pe cheltuiala proprie. Ministrul Industriilor, Dan Ioan Popescu, care a controlat ieri impreuna cu prefectul Gabriel Oprea pregatirea CET-urilor si a RADET pentru iarna, i-a cerut primarului Traian Basescu sa urgenteze contorizarea consumului de energie termica la scarile de bloc din Capitala. "Primarul general trebuie sa ia masuri cat mai rapid pentru contorizare. Ceea ce a depins de Ministerul Industriilor am facut", a spus Popescu. "Ca ministru, mi s-a parut ca este corect sa sprijinim producatorii romani. De aceea am si incercat sa sprijinim acel consortiu. Dar daca primarul general a dorit sa apeleze la alte surse, este optiunea domniei sale", a mai spus Popescu, referindu-se la faptul ca licitatia internationala organizata de Primaria Capitalei a fost castigata de firma daneza Kamstrup. "Am discutat cu ambasadorul danez si am convenit ca trebuie grabit procesul contorizarii. Dupa parerea mea, in acest an se vor putea monta cateva mii de contoare. Asta doar daca primarul general nu va ataca hotararea Consiliului municipal prin care se aproba folosirea creditelor BEI pentru contorizare si realizarea de retele edilitare pe strazile periferice. De altfel, am discutat chiar luni seara cu primarii de sector, care mi-au spus ca locuitorii Capitalei agreeaza mai mult ideea alocarii banilor pentru strazi, si nu pentru parcaje subterane sau pasaje supraterane, cum vrea primarul general", a mai spus ministrul. La randul sau, directorul RADET, Gheorghe Dabela, a precizat ca, daca neintelegerile dintre consilierii majoritari PSD si primarul Traian Basescu privind alocarea fondurilor BEI vor continua, el va fi nevoit sa permita din nou asociatiilor de proprietari sa contorizeze scarile de bloc cu firmele agreate de RADET. "Daca se intarzie mai mult de doua luni cu contorizare prin credite BEI, vom fi nevoiti, la presiunea asociatiilor de locatari, sa reluam actiunea de contorizare cu fonduri ale asociatiilor, pe care apoi sa le decontam scazandu-le treptat din factura", a spus Dabela. El a mai precizat ca RADET a facut eforturi sa inlocuiasca retelele vechi, cum sunt cele din cartierele Berceni si Militari, ai caror locuitori (contorizati) vor plati facturi mai mici cu 20-25 la suta in aceasta iarna.

Valer Dorneanu, invitat sa se implice in rezolvarea crizei din CNSAS

Vicepresedintele Comisiei Juridice, deputatul Emil Boc, a solicitat, printr-o scrisoare trimisa presedintilor Camerei si Senatului, convocarea de urgenta, intr-o sedinta comuna, a Comisiilor Juridice si a Comisiei SRI pentru a gasi o solutie in privinta blocajului de la CNSAS. "Cele trei comisii reunite trebuie sa-si exercite controlul asupra CNSAS si SRI si sa le determine sa respecte Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica", spune Emil Boc. Vicepresedintele Comisiei Juridice afirma ca, in cazul in care se constata ca unii membri ai conducerii CNSAS nu vor sa aplice prevederile legii, atunci cele trei comisii parlamentare trebuie sa aplice sanctiuni mergand pana la inlocuirea din functie a acestora. Intentia a trei dintre membrii conducerii CNSAS, Andrei Plesu, Mircea Dinescu, Horia Roman Patapievici. de a-i deconspira pe ofiterii de Securitate care au facut politie politica, a declansat o grava criza la nivelul CNSAS. Presedintele Gheorghe Onisoru este contestat acum de majoritatea membrilor conducerii CNSAS, care considera ca seful consiliului impiedica deconspirarea Securitatii ca politie politica. Ca urmare, Gheorghe Onisoru si inca doi dintre sustinatorii sai nu mai participa la sedintele CNSAS de frica sa nu fie schimbati din functie. In lipsa cvorumului, conducerea CNSAS nu poate lua nici o decizie, activitatea institutiei fiind complet blocata.

Transparenta in administratie, ascunsa in spatele intereselor politice si economice

Deputatii au adoptat, ieri, Legea privind transparenta decizionala in administratia publica, lege care obliga autoritatile sa supuna dezbaterii publice orice act normativ, cu 30 de zile inainte de adoptarea lui. Totusi, deputatul PD Emil Boc a avertizat ca legea prevede exceptii care ar putea sa o faca inoperabila. Astfel, de exemplu, poate emite ordonante de urgenta fara a le supune in prealabil dezbaterii opiniei publice si in special asociatiilor oamenilor de afaceri care sunt direct interesati. Boc a aratat ca Guvernul nu este obligat sa motiveze aceste decizii luate intr-o presupusa situatie de urgenta, ceea ce face imposibil ca ele sa poata fi atacate ulterior in contencios administrativ. In plus, teoretic, legea prevede ca sedintele institutiilor publice, de la ministere la consilii locale, sa fie deschise, dar daca aici se discuta chestiuni politice sau economice, acestea vor fi inchise. Boc a spus ca, practic, orice dezbatere dintr-o institutie publica are si un caracter politic sau economic si a cerut eliminarea acestei restrictii, dar fara succes, intrucat PSD s-a opus. Legea transparentei in administratia publica, asa-numita "sun shine law", este prevazuta inclusiv intr-un acord cu Banca Mondiala, pentru a imbunatati predictibilitatea mediului de afaceri din Romania.

Parlamentarii agramati, amenintati de Legea Pruteanu cu milioane de lei

"Ar trebui ca cineva sa stea cu chitantierul pentru amenzi la usa Parlamentului", a avertizat ieri deputatul liberal Cornel Stirbet, care a aratat ca Legea Pruteanu privind folosirea limbii romane prevede amenzi de pana la 10 milioane de lei pentru orice greseala gramaticala dintr-un text scris sau vorbit, "avand caracter de interes public". Potrivit raportului de mediere la Legea Pruteanu, "normele academice in vigoare" sunt cele care stabilesc daca cineva a utilizat gresit limba romana si, in consecinta, trebuie amendat. Raportul de mediere este ambiguu si in ceea ce priveste definirea textelor de interes public, adica cele care intra sub incidenta Legii Pruteanu. Acestea sunt definite drept "orice text care in cazul unor atributii de serviciu este afisat, expus, difuzat sau rostit in loc public sau prin mijloace de informare in masa, avand ca scop aducerea la cunostinta publicului a unei denumiri, a unei informatii sau a unui mesaj, cu continut direct sau indirect publicitar". Opozitia a sustinut ca, prin aceasta definitie, practic orice text difuzat in public intra sub incidenta legii, iar cei care fac greseli gramaticale vor primi, in loc de un patru la limba romana, o amenda de cateva milioane de lei, dublul contraventiei aplicate soferilor care trec pe rosu. Camera Deputatilor nu a reusit sa finalizeze, ieri, adoptarea raportului de mediere la Legea Pruteanu intrucat, dupa ce prin votul PSD se adoptasera jumatate din textele supuse medierii, s-a decis brusc chemarea initiatorului legii pentru ca acesta sa explice unele prevederi. Potrivit deputatului PD Emil Boc, exista posibilitatea ca, in cazul in care Senatul si Camera Deputatilor adopta acest raport in forme diferite, sa se amane la nesfarsit votarea unei solutii finale, asa cum s-a procedat in cazul Legii Pascu privind dreptul la replica.

Senatorii si-au bagat mutrele intr-un album de arta de sute de milioane

Hartie lucioasa si fina, de cea mai buna calitate, grafica impecabila, 124 de pagini cu aspect de album de arta care costa, la sala Dalles, milioane de lei. Asa arata numarul doi al "Revistei Senatului Romaniei", tiparita pe bani grei de secretariatul general al institutiei si conceputa de seful Biroului de presa, Mircea Hamza. Opera de protocol, publicatia este viu colorata si incarcata cu poze. Pe coperta, acvila cu crucea in cioc din stema nationala pluteste amenintator pe deasupra cladirii Senatului, fotografiata intr-o zi cu soare. In interior, Nicolae Vacaroiu sta drepti la prezidiu, cu privirea atintita spre viitor, iar senatorii isi fac de lucru prin banci sau la mesele comisiilor permanente. Componenta Senatului este prezentata pe grupuri parlamentare, membrilor Biroului Permanent fiindu-le dedicata o pagina speciala. Fiecare ales apare cu cate o fotografie a lui pe fond albastru, imagine capturata parca de pe genericul serialului "Tanar si nelinistit". In deschidere, Nicolae Vacaroiu face, in cifre, un pomelnic al activitatii legislative a celor doi ani scursi din mandat. Liderii grupurilor parlamentare si sefii de comisii isi dau si ei cu parerea despre munca senatoriala, revista fiind inchisa de consideratiile secretarului general, Constantin Sava. Acesta nu spune nimic despre eforturile sale continue de a ascunde cheltuiala banului public, dar vorbeste de "proiectele de fluidizare a relatiei cu presa". Pentru tiparirea luxoasei publicatii in 1.500 de exemplare, Constantin Sava a scos din bugetul Senatului 418.993.050 de lei, adica aproape 300.000 de lei pe bucata. Seful Biroului de presa, Mircea Hamza, ofera date exacte: "Pentru aceasta suma, nu s-a organizat licitatie. Am primit cinci-sase oferte si am ales-o pe cea mai convenabila, de la firma Universal din Pitesti-Arges (judetul reprezentat de presedintele Vacaroiu - n.red.). Fiecare senator va primi cate trei bucati, iar membrii Biroului Permanent cate zece. Pe urma, vom mai distribui pe la alte institutii ale statului: Camera Deputatilor, Guvern, Presedintie, prefecturi. Doua sute au intrat in magazie pentru protocol, sa le dam delegatiilor straine, iar 60 de bucati le-am pastrat pentru presa. "Acesta a fost numarul doi. Numarul unu l-au tiparit cei din fosta guvernare, la sfarsitul mandatului. Ei, noi ne-am gandit s-o facem la jumatate. Personal, am propus sa scoatem revista o data pe sesiune, deci de doua ori pe an. Sigur, poate nu in conditiile acestea grafice exceptionale...". Tocarea unui miliard din banii publici pe reviste de protocol nu ar avea justificare practica. In fiecare luna, secretariatul general al Senatului scoate, oricum, un buletin informativ cu date complete despre activitatea institutiei. E drept, insa, ca buletinul e doar putin mai mare decat un pasaport, nu contine fotografii realizate artistic, fiind scos, pe hartie ordinara, chiar la tiparnita Senatului. (Alin BOGDAN) Deputatii isi editeaza carte despre ei insisiConducerea Camerei Deputatilor a decis, in sedinta de ieri, sa editeze o carte cu informatii despre forul legislativ, in care sa fie prezentati toti membrii Camerei. Tudor Mohora, secretar in Biroul Permanent, a precizat ca inca nu s-a stabilit suma necesara acestui proiect editorial. S-a hotarat, totusi, ca volumul sa fie distribuit contra cost deputatilor si cateva sute de exemplare sa fie pastrate pentru protocol.

Mihailescu a inceput sa elimine "lipitorile guvernamentale"

Dupa scandalul Pavalache, secretarul general al Guvernului, Serban Mihailescu, a devenit foarte grijuliu cu anturajul sau, in special cu grupul de consilieri adunati in structura SGG. La cateva zile dupa arestarea lui Fanel Pavalache, Mihailescu era primul demnitar care anunta ca renunta la 3 consilieri ai sai, depistati ca aveau afaceri. I-a ramas, totusi, un "supravietuitor", un consilier propus de UDMR in baza protocolului de colaborare cu PSD, pe care doar Uniunea il poate convinge sa se retraga pe motiv de conflict de interese. Mihailescu declara dupa acest scandal ca este surprins de anvergura afacerilor care se deruleaza folosind ca deschizator de usi cartea de vizita sau legitimatia guvernamentala. Asa cum aratam in Adevarul, una din practicile curente pentru recompensarea clientului de partid era plata din banii publici a "colaboratorilor externi", care nu figurau ca angajati guvernamentali, ceea ce nu-i impiedica insa sa practice nestingheriti traficul de influenta. Ieri, Mihailescu a dispus anularea a 52 de legitimatii de colaboratori externi, seful SGG limitand acum si intrarile in Palatul Victoria, refuzand sa mai aprobe legitimatii de acces.

Sefii clasei muncitoare merg in paradisul Puterii

Deputatii au respins, marti, la dezbaterea raportului de mediere privind legea sindicatelor, propunerea Senatului conform careia demnitarii si cei care detin functii de conducere in administratia publica nu pot fi, in acelasi timp, lideri de sindicat. Sindicatele vor plati, pentru sediile de stat, chirii similare celor achitate de partidele politice, au decis, de asemenea, deputatii. Angajatorii au obligatia sa invite sindicatele la consiliile de administratie in care se discuta probleme de interes profesional, economic, social sau sportiv, se arata in raport. Liderii de sindicat au primit si dreptul de a se ocupa, intre trei si cinci zile pe luna, in timpul programului, de problemele organizatiei, fara afectarea drepturilor salariale. In plus, liderul sindical nu va mai trebui sa lucreze in unitatea in care este constituit sindicatul, ci va putea fi ales si angajat ca orice alt expert. Cei mai inversunati sustinatori ai articolului care permite unui lider sindical sa ocupe si demnitati publice au fost sindicalistii-deputati PSD promovati in Parlament de catre CNSLR-Fratia si BNS. Reamintim numele lor: Pavel Todoran - fost presedinte CNSLR-Fratia, in prezent consilier al actualului presedinte - Minica Boaja - fost trezorier al CNSLR-Fratia, in prezent presedinte al federatiei sindicatelor din unitatile de utilitate publica -, Ioan Andrei - presedintele federatiei sindicatelor din Telecomunicatii -, Ioan Radoi - fost presedinte al Uniunii Sindicatelor Libere Metrou -, si Dumitru Chirita - presedinte al federatiei "Energia Mileniului III". Reamintim, de asemenea, ca de numele primilor patru lideri de mai sus sunt legate dosare groase. Astfel, Pavel Todoran si Milica Boaja au facut pasul spre Parlament fara a lamuri problema televizoarelor Daewoo raspandite in reteaua sindicala fara a fi platite integral, Ioan Andrei a facut concurenta Romtelecomului cu o firma privata care traia din contractele si angajatii Romtelecom, iar Ioan Radoi si-a alimentat uniunea cu banii incasati de la buticurile ce desfaceau marfa in incinta Metroului. Uniunea lui Radoi a anuntat pentru astazi o conferinta de presa in care se va explica de ce este bine pentru o tara ca un lider sindical sa aiba dreptul de a fi si demnitar.

Postasii din Capitala ies astazi in strada

Postasii din Bucuresti se aduna astazi la ora 17.00 in fata sediului Companiei Nationale Posta Romana de unde vor pleca in mars spre sediul Ministerului Comunicatiilor. In ceea ce priveste motivele protestului citam dintr-o adresa transmisa conducerii companiei, de catre Sindicatul de Posta Bucuresti, organizatorul mitingului: "In Directia de Posta Bucuresti, in fiecare zi pleaca salariati ale caror locuri de munca nu se mai ocupa si a caror activitate este redistribuita celor care, inca, au mai ramas. Suntem amenintati cu evacuarea din oficii, suntem obligati sa lucram in conditii pe care nici o posta din Europa nu le mai are, trebuie sa ne procuram zilnic formularistica postala absolut necesara, sa inlocuim din salariile modeste tot ceea ce se uzeaza la locurile de munca: becuri, clante, detergenti etc. Toate acestea nu fac decat sa ne aduca pe noi la disperare si sa-i streseze

Festivalul deszapezirii

Prima ninsoare din judetul Suceava a inghitit toti banii pentru deszapezire. Plangi ca un copil, citind aceasta stire! In Maramures, Bistrita, Botosani, Iasi, Neamt, ninge viscolit. Or avea autoritatile locale tot ce le trebuie ca sa faca fata? S-or fi mobilizat - era sa zic autosesizat - numeroasele comandamente antidezastru, mai ales ca prin vara organizasera niste simulari destul de reusite? Iata cateva intrebari pe care esti obligat sa ti le pui, ingrijorat, cand te loveste primul fulg de nea. Sosele blocate, oameni inghetati in vehicule, ambulante intepenite in omat, cu bolnavii pe targa - incepe dansul si suntem abia la inceputul lui noiembrie. Stim ce ne asteapta: vor iesi cohorte de responsabili judeteni in fata presei, lopatand cu limba justificari si scuze; in jurul lor, troienele vor creste. Ne vor explica stiintific de ce nu pot porni tractoarele fara motorina, de ce nu se urnesc grederele, de ce nu ies cu screberele. Vor urca apoi in Leganzele lor dotate cu lanturi antiderapante si se vor intoarce in birourile cu termopane, mobilier masiv, plante tropicale, continuandu-si munca la bifarea acquis-ului comunitar, caci trebuie sa ne integram in Europa cu iarna cu tot. Oamenii acestia sunt ocupati rau. Munca de teren pe tot mapamondul le mananca o groaza de timp. Unde mai pui infratirile si incuscririle. Un primar din Negresi s-a dus sa-si infrateasca localitatea cu Chicago si i-a luat un an pana sa se intoarca. E acelasi aparat administrativ umflat sa plesneasca, mii de functionari fuduli, de la prefect la presedintele consiliului judetean, vicepresedinti, prim-vicepresedinti, vicepresedinti de rezerva, primari, viceprimari, consilieri, viceconsilieri, bagatori de seama, caratori de serviete, primitori-distribuitori de spagi, amploaiati mai mari sau mai marunti, o intreaga clientela politica careia (cacofonia e de neocolit) i s-a gasit un loc in schema cu pretul de-a o face ferfenita, fiecare a apucat un os de ros. Ce face toata aceasta armata de functionari din administratia publica locala? Face cabale politice, pesederizeaza la sange, aduna bani pentru partid intr-asa un iures incat uita sa-si plateasca amaratele de cotizatii si, finis coronat opus, organizeaza mari sarbatori populare. Contribuabilii sunt chemati sa uite de umilintele, jignirile, dispretul indurat pe la usile autoritatilor si sa se prinda in hora. Cei care stiu pe pielea lor cate drumuri trebuie sa faca pentru un petic de hartie care sa adevereasca cum ca exista, cei care stiu cate sarsanale si in cate locuri trebuie sa cari pentru ca sa obtii o autorizatie ca sa darami closetul din curte, cei care stiu cate aprobari si paraaprobari, cate luni de asteptare inseamna demersul de a-ti ridica, nu o vila P+ cat te tine betonul, ci un sopron pentru gaini, cei care stiu cata energie se consuma, cati nervi ca sa primesti acceptul de a nu mai primi caldura, toti acestia - care, in visata Europa, se cheama contribuabili si sunt respectati si serviti ca niste stapani - sunt chemati sa faca figuratie pe la diverse manifestari de suflet - Festivalul spritului, Zilele urbei, Sarbatoarea gargarei etc., etc. Ai zice ca toata armata de sefi si sefuleti din administratia publica locala e menita anume sa mai sfinteasca cate-o bucata de asfalt pana nu se exfoliaza, sa mai asiste la o taiere de panglica, sa mai produca un discurs despre sarma. Maharii din administratia publica locala sunt inca si mai inventivi decat cei de la centru. Niste cozmanci din Ploiesti obliga cetatenii debransati sa plateasca, totusi, jumatate din cheltuieli, pe motiv ca... conductele trec prin pereti. Dupa aceeasi logica, aurolacii vor fi pusi in curand sa plateasca taxe de canal. Daca acestor personaje, tatici de localitati urbane si rurale, viata le apare ca o chermesa continua, dinspre Uniunea Europeana, spre care fac temenele de cinci ori pe zi ca mahomedanii spre Mecca, lucrurile stau mult mai putin roz. Ultimul raport al Comisiei Europene referitor la reforma administratiei publice din Romania a cazut ca o ghilotina: birocratie excesiva, lipsa de transparenta, capacitate limitata de executare a programelor. Amin! Daca putem intelege ca in economie reforma a pornit caznit si, din cand in cand, se mai opreste ca sa-si ia avant, si-apoi se mai opreste iarasi ca sa-si traga sufletul, nu exista aparent nici o justificare ca reforma in administratie - in afara unei legislatii confuze si uneori contradictorii - n-a demarat inca. Explicatii sunt, totusi, si cea mai teribila s-a vadit de curand, cand premierul Adrian Nastase a indraznit sa arunce balonul de incercare cu regionalizarea Romaniei. Pana si presedintele a sarit ca ars pe motiv ca... orice noua organizare inseamna dezorganizare. Politician abil, Ion Iliescu a dres-o destul de repede, salutand finalmente ceea ce era, in fond, o cerinta europeana, calificand-o cum a si fost gandita, ca un "instrument de crestere a eficientei, care trebuie analizata in termeni de costuri si beneficii pentru cetatean". Numai ca primul-ministru a fost obligat, la presiunile din teritoriu, sa linisteasca prefectii: regionalizarea nu inseamna desfiintarea judetelor, va avea fiestecare de mancat cate o paine de sef, in continuare. Cetateanul va plati din buzunar, in continuare, acest aparat sufocant, va fi in continuare batjocorit, bani se vor gasi din ce in ce mai putini, dar se vor inmulti festivalurile, iar de aceasta iarna care incepe spectaculos scapa cine poate. La inchiderea editiei inca o veste proasta: la Botosani, unde troienele cresc, vistieria e goala de cateva luni. Aici nu se mai poate intampla decat o minune: un sobor de demnitari, in frunte cu prefectul, subprefectul, presedintele consiliului judetean, primarii, viceprimarii si consilierii cu prapori, sa iasa in procesiune, rugandu-se ca maine dimineata sa dea Dumnezeu sa inflo

Topul celor mai bogati romani - topul scandalurilor financiare

100 cei mai bogati romani". Asa se numeste un nou supliment al revistei Capital, ce a fost lansat, ieri, la hotelul Intercontinental din Bucuresti. Conform declaratiilor realizatorilor, dupa 13 ani de tranzitie, un top al celor mai bogati romani era un lucru inedit, dar si "absolut necesar" intr-o tara care tinde spre normalitate. Din acest motiv clasamentul oamenilor avuti de la noi s-a dorit a fi o imitatie a clasamentului miliardarilor lumii publicat de revista americana Forbes. Din pacate, la noi, tranzitia nu s-a incheiat, asa ca unele din criteriile folosite peste Ocean nu s-au putut aplica in Romania. In primul rand, e vorba de faptul ca "regii" economiei subterane n-au putut fi prinsi in top, desi aceasta economie acopera 30 la suta din PIB. Clasamentul cuprinde numai oameni care au afaceri si conturi bancare cat de cat "la lumina". Dar si aici aprecierile sunt destul de aproximative, dintr-un motiv simplu. La americani, unde mai toate companiile sunt cotate la bursa, evaluarea marimii unei averi se face foarte exact inmultind numarul de actiuni detinute de o persoana cu valoarea la zi a actiunilor. In Romania, unde doar 20 de companii sunt cotate la bursa, acest lucru este imposibil. De aceea, desi calculul s-a facut folosind "trei surse", de baza s-au dovedit chiar declaratiile proprii ale celor intervievati de redactorii revistei. Si, fireste, multi au plusat, declarand mai mult, iar altii s-au subevaluat. Chiar si asa, in unele cazuri, aproximarile sunt grosolane. Astfel, Iosif Constantin Dragan, actionarul majoritar al grupului de companii ButanGas, omul care e considerat a fi cel mai bogat din Romania, are o avere "intre 700 si 900 de milioane de dolari". La fel, locul doi e ocupat de Ion Tiriac, care are 600 - 700 de milioane de dolari. De asemenea, exista o mare deosebire intre continutul clasamentelor de acest fel din Vest si cel aparut la noi. In Occident, cei care au reusit intr-un domeniu, dezvoltand afacerea de la inceput, sunt desemnati cu sintagme de genul "regele ciocolatei", "baronul chibriturilor" sau "contele otelului". In Romania nu prea avem nobili de acest fel, adica oameni care au dezvoltat o afacere numai cu munca sustinuta si talent. Fratii Ioan si Viorel Micula cu a lor European Drinks, care ocupa locul trei cu 500- 600 de milioane de dolari, pot fi socotiti un fel de printi ai bauturilor racoritoare, dar, la fel de bine, pot fi etichetati ca niste regi ai reesalonarilor de datorii catre stat. In mod similar, cei trei Paunesti, George, Valentin si Viorel, sunt, in mod clar, niste "baroni ai Bancorex-ului". Si tot asa, cam unul din doi milionari din top isi are asociat numele cu un mare scandal financiar. Exemplele sunt numeroase, incepand cu Sorin Ovidiu Vantu - FNI, Dinu Patriciu, Gigi Becali - terenuri MApN, Catarama -SAFI, Dinel Staicu, Cristian Burci etc. Topul cuprinde si numerosi oameni politici, de la fratii Sechelariu, Culita Tarata, Iosif Armas, pesedisti cu zeci de milioane de dolari, pana la mai modestul Verestoy Attila, poreclit si "Drujba lui Dumnezeu", care n-a strans din afacerile cu cherestea si mobila decat 10 milioane de dolari. Politicienii cu functii lipsesc pentru ca, teoretic, ei n-au mari averi. Dar redactorii au compensat aceasta lipsa cu un top al oamenilor influenti, care e deschis de premierul Nastase si cuprinde nume ca Viorel Hrebenciuc, Miron Mitrea sau Dan Ioan Popescu de la Industrii. Probabil datorita asocierii numelor lor cu diverse scandaluri, fericitii detinatori ai locurilor de frunte din top s-au ferit sa dea ochii cu presa. Astfel, la lansarea suplimentului revistei Capital a aparut un singur milionar in dolari, mare si lat. Era vorba de "omul de la pagina 75", adica de Cornel Tabacaru, care zice ca a strans 10-15 milioane de dolari din comert exterior. Omului i-a dat mana sa apara in fata presei, pentru ca banii a inceput sa-i faca cu sucuri aduse din Canada. Dupa aia a facut afaceri in Uzbekistan, iar in Romania s-a adaptat la piata. Acum e asa bine adaptat, incat poarta in piept o insigna a PSD-ului, desi nu e membru de partid. Dar, vorba lui, "asa merg mai usor afacerile in tara asta".