Predoiu: CE va continua monitorizarea prin urmărirea unor aspecte exclusiv tehnice

Raportul nu a fost destinat să acopere întreaga problematică a sistemului judiciar din România, ci numai patru probleme specifice: în domeniul sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei. Critica raportului pe motiv că nu acoperă toată problematica sistemului judiciar din România ignoră conţinutul şi sfera de aplicare a deciziei CE şi este neîntemeiată. Raportul este rezultatul unei monitorizări permanente a situaţiei din România prin prin raportări tehnice periodice şi ad-hoc făcute de Ministerul Justiţiei, de misiunea CE la Bucureşti, întâlniri bilaterale la nivelul Comisiei şi misiunile periodice de evaluare. Declar că nu avem nicio rezervă în privinţa profesionalismului şi echidistanţei evaluatorilor atât în 2008, cât şi în 2009", a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.


Cătălin Predoiu a spus că agenda europeană a instituţiei pe care o conduce nu se reduce la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, ci cuprinde şi cooperarea judiciară în plan european.

Ministrul a subliniat că raportul are o latură preponderent tehnică, dar surprinde şi contextul socio-politic general al reformelor.

Potrivit lui Predoiu, conluziile cele mai importante sunt: Guvernul Rom, inclusiv Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, DNA şi DIICOT au făcut progrese în ceea ce priveşte obiectivele monitorizate, eliminând perspectiva activării clauzei de salvgardare. Din punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, adoptarea codurilor reprezintă cel mai notabil obiectiv aflat pe agenda noastră. Acum este important să continuăm munca pentru adoptarea codurilor de procedură şi pentru evaluarea impactului lor în sistem

Ministerul Educaţiei va sesiza Parchetul în problema diplomelor ilegale de la Spiru Haret

Odată cu controalele pe care le face la Universitatea Spiru Haret, Ministerul Educaţiei analizează şi caracterul juridic al posibilelor infracţiuni de la instituţia de învăţământ, pentru a sesiza Parchetul
în cazul diplomelor ilegale, potrivit consilierului ministrului Educaţiei, Remus Pricopie.


"Există la departamentul juridic al ministerului un document
de lucru în care se analizează caracterul juridic al faptelor comise de Spiru Haret, urmând ca, la finalizarea controalelor, să fie sesizat Parchetul în cazul acestei instituţii", a spus Pricopie.

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, marţi, că toate diplomele emise de Universitatea Spiru Haret sunt valabile până la clarificarea situaţiei, însă controlul la această instituţie de învăţământ înaintează foarte greu, din cauza lipsei de disponibilitate a celor de acolo.

"Echipa de control nu a avut acces la toate documentele şcolare, toţi studenţii înscrişi la diferite centre şi forme de învăţământ sunt cuprinşi în aceeaşi bază de date şi, deocamdată, nu avem datele necesare pentru a putea separa formele de studii legale, de cele nelegale. Situaţia celor la care se necesită revalidarea diplomelor va fi clarificată printr-un act normativ", a spus ministrul Educaţiei, care nu a mai făcut nicio referire la faptul că validarea diplomelor ar urma să fie făcută după repetarea examenelor de licenţă.

Potrivit datelor centralizate de minister, Universitatea "Spiru Haret" a solicitat, în ultimii şapte ani, eliberarea a 147.000 de diplome, numărul documentelor cerute crescând în fiecare an, de la 5.700 în 2003, la nu mai puţin de 56.000 anul acesta. Numărul diplomelor ilegale, estimat de Agenţia Română de Asigurare
a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) la peste 40.000, va fi stabilit cu exactitate la finalul controlului demarat de minister la Spiru Haret.

Andronescu a precizat, în schimb, că Universitatea Spiru Haret a acordat ilegal 92 de titluri universitare de conferenţiar şi profesor, prin semnătura rectorului instituţiei, deşi era necesar avizul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor Universitare.

Rugaciune zilnica pentru Traian Basescu si pentru Romania intr-o moschee din Asia

Presedintele Traian Basescu si ministrii Cristian Diaconescu si Adriean Videanu au plantat un pin pe Aleea oaspetilor de onoare din capitala Turkmenistanului, dar s-au "incurcat in lopeti", ceea ce l-a determinat pe Basescu sa spuna ca "asa sunt unii ministri, vor sa ia din munca presedintelui", transmite NewsIn.
In cadrul unei vizite oficiale efectuate in Ashabad, presedintele Traian Basescu a depus flori la Monumentul Independentei Turkmenistanului si a plantat un pin pe aleea din fata monumentului, fiind ajutat de cei doi ministri care il insoteau, Cristian Diaconescu si Adriean Videanu. Momentul nu a fost insa lipsit de unele replici amuzante ale presedintelui. Certandu-i in gluma pe Diaconescu si Videanu, ca pun pamant la baza pinului in acelasi loc unde pune si el, Basescu a spus: "Nu puneti unde pun si eu! Vedeti, asa sunt unii ministri, vor sa ia din munca presedintelui". Cei doi ministri au explicat, razand, ca vor sa adauge la aceasta munca, nu sa ia. Presedintele a facut o remarca directa la adresa ministrului Economiei
: "Videne, ne impiedicam in lopeti!".
Pastrand tonul glumet, primarul Ashabadului i-a spus lui Traian Basescu ca de acum inainte ambasadorul roman in Turkmenistan, Liviu Horumba, trebuie sa vina in fiecare zi sa ude pinul. Basescu a luat indemnul mai in gluma, mai in serios, si l-a chemat pe ambasador langa pin, spunandu-i: "Poate il gasesc uscat, ca vii
la Bucuresti si plantezi altul!"
Traian Basescu a vizitat, in prima
parte a zilei, moscheea Turkmenbas Ruhy Metjidi, dar, din cauza caldurii de 50 de grade din capitala turkmena, nu a rezistat si s-a indreptat catre una din multele fantani arteziene, si-a inmuiat mana in apa si s-a racorit pe fata. De altfel, Basescu a parut impresionat de anvergura moscheei si i-a spus muftiului principal ca are cunostinta despre lupta pentru independenta dusa de fostul presedinte Saparmurat Niazov si ca acesta s-a expus la numeroase riscuri. La randul sau, muftiul i-a spus ca, in fiecare zi vor spune la moschee o rugaciune pentru presedintele Traian Basescu si pentru Romania.
Pentru a intra in mochee, toata delegatia Romaniei, inclusiv presedintele tarii, s-au descaltat, ramanand in ciorapi. Traian Basescu a depus si o coroana de flori la mausoleul fostului presedinte Saparmurat Niazov, iar apoi a vizitat Centrul National Cultural al Turkmenistanului, dedicat activitatii lui Niazov.
Miercuri seara, presedintele roman urmeaza sa participe la un dineu oficial oferit in onoarea sa de Gurbanguli Berdimuhamedov, presedintele Turkmenistanului, si sa asiste la o prezentare a raselor de cai turkmene.

Ministrul Justiţiei: Parlamentul va avea un rol major în lupta împotriva corupţiei

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, miercuri, după publicarea raprtului de ţară, că Parlamentul va avea un rol major în ce priveşte lupta împotriva corupţiei, mai ales în ceea ce priveşte fluidizarea soluţionării cererilor pentru declanşarea urmăririi penale.

Cătălin Predoiu a arătat că, potrivit raportului, Guvernul, Ministerul Public, Direcţia naţională Anticorupţie şi Consiliul Superior al Magsitraturii au înregistrat progrese, dar că mai sunt domenii în care trebuie continuate "eforturile". "Raportul identifică domenii unde se aşteaptă progrese, cum ar fi adoptarea Codurilor de Procedură de către Parlament, menţinerea cadrului anticorupţie, implementarea Codurilor Civil şi Penal, gestionarea ocupării posturilor vacante", a declarat
ministrul.

Fructele anti-criza "made in Romania" au fost depuse de Emil Boc pe masa Guvernului

Premierul Emil Boc s-a tinut de cuvant si le-a adus ministrilor prezenti miercuri la sedinta de Guvern fructe romanesti pe care le-a cumparat, la sfarsitul saptamanii, de la cei care vand
pe marginea soselei, transmite Agerpres.
Astfel, fiecare ministru a avut miercuri dimineata in fata cate un platou cu mere, piersici, caise si pepene cultivate in Romania.
"Vreau sa stiti ca fructele pe care le vedeti pe masa sunt fructe romanesti. Le-am adus din deplasarile in teritoriu - Caras, Valcea, Olt. Sunt produse romanesti suta la suta, asa incat luam masuri anticriza consumand fructe romanesti. Va invit sa faceti acelasi lucru si dumneavoastra", i-a indemnat premierul pe membrii Cabinetului sau.
Emil Boc a cumparat sambata, in timpul deplasarilor sale in judetele Valcea si Olt, fructe de la vanzatorii de pe marginea drumului, produse pe care a spus ca le duce ministrilor cu scopul de a-i incuraja sa cumpere produse autohtone.
"Am fost incantat de varietatea de produse autohtone si naturale pe care le-am vazut in Olt. Am cumparat
mere, caise, piersici, pepene si aceste fructe le voi da colegilor mei la sedinta de guvern de miercuri. Ele sunt produse naturale
si le-am cumparat pentru a-i convinge ca fiecare dintre ei sa cumpere produse autohtone oriunde va merge, la vreun magazin sau la vreo piata
din Romania", a spus Emil Boc.
Prim-ministrul a sustinut ca orice roman poate lua in fiecare zi masura anticriza de a cumpara
produse din propria tara.
In opinia sa, fructele romanesti sunt competitive cu cele din import si sunt sanatoase. El a mentionat ca printre fructele cumparate se numara si pepeni luati de la Strejesti.
"Am cumparat pepeni de la Strejesti, din aceia cu pamant pe ei, semn clar ca nu sunt adusi din Turcia sau Olanda", a spus premierul.

Bonusurile plătite bancherilor sunt o ruşine absolută

Ministrul francez de Finanţe condamnă practicile unora dintre cele mai mari bănci din lume de a oferi bonusuri garantate pe mai mulţi ani unor angajaţi, pentru ca aceştia să nu demisioneze.

„Este o ruşine absolută că aceste bonusuri pot fi încă plătite, că unii vor să revină la vechile obiceiuri de compensare nejustificată prin performanţe corespunzătoare şi gestionarea adecvată a riscului”, a declarat ministrul francez al Finanţelor, Christine Lagarde, într-un interviu acordat Financial Times.

Ministrul francez a celor liderilor celor mai puternice state a lumii şi a statelor emergente să ia măsuri imediat pentru a stopa revenirea la vechile obiceiuri. Decizia privind introducerea de restricţii severe asupra politicilor salariale care încurajează angajaţii din sectorul bancar
să-şi asume riscuri exagerate în cadrul summit-ului G20 din luna septembrie.

„Acum cunoaştem regulile. Nu se pune problema reinventării roţii şi nu trebuie să stăm pe gânduri. Se pune problema să aplicăm un set de reguli care au fost adoptate de Consiliul de Stabilitate Financiară. Această chestiune trebuie să beneficieze de cel mai ridicat grad de prioritate”, a declarat Lagarde.

Topul dotărilor de interes în căutarea unei maşini noi

Perioada medie de utilizare a unei maşini noi înainte de criză era de circa 5-6 ani, existând şi segmente de piaţă unde schimbarea
se putea produce mult mai rapid
. Este de aşteptat, ţinând cont de starea actuală a economiei
şi de lecţiile ultimelor luni, ca perioada de utilizare a unei maşini să se prelungească în viitorii ani.

În acest context, persoanele care îşi planifică achiziţia unei maşini noi vor cântări mult mai atent ofertele
alternative, anticipând că vor folosi respectiva maşină o perioadă considerabil mai lungă. Tocmai de aceea, dotările maşinii – standard sau opţionale; raportate la preţ, au devenit un criteriu de selecţie extrem de important.

CE: Gripa A(H1N1) se va propaga mai rapid în timpul verii, iar mortalitatea va creşte în toamnă

Gripa porcină se va propaga mai rapid în UE în timpul verii, din cauza turismului, care antrenează mişcări ale populaţiei, iar mortalitatea va creşte în toamnă, când pandemiei i se va adăuga gripa sezonieră, a avertizat astăzi Comisia Europeană, citată de AFP.


"Un consiliu extraordinar de miniştri UE a fost convocat a începutul lunii octombrie" pentru a adopta dispoziţiile necesare, a anunţat comisarul sănătăţii Androulla Vassilou într-o conferinţă de presă.

"Ne aşteptăm la o creştere a numărului de cazuri în timpul verii, din cauza mişcării (populaţiei - n.red.) pentru turism", a explicat ea.

"Apariţia gripei sezoniere în octombrie-noiembrie, adăugată pandemiei, va avea ca efect o accelerare a ritmului propagării virusului A(H1N1) şi o creştere a ratei
mortalităţii", a subliniat ea

"Pandemia se propagă rapid
în lume. La ora 9.00 în această dimineaţă (miercuri, 10.00 ora României), erau diagnosticate 17.189 de cazuri în UE, 29 de decese în Marea Britanie şi patru în Spania", a precizat comisarul.

Circa "149.364 de cazuri au fost diagnosticate şi 810 decese au fost înregistrate în afara UE", a adăugat ea. "Aspectul pozitiv este că rata
mortalităţii este relativă mică", a insistat Vassiliou.

Subvenţiile la lapte, plătite în avans

Măsurile anunţate de Comisia Europeană (CE) pentru sprijinirea producătorilor şi a procesatorilor de lapte din cadrul statelor membre nu vor avea un impact major asupra jucătorilor de pe piaţa internă.

“Pentru procesatorul din România, impactul acestor măsuri nu va fi foarte mare deoarece Comisia sprijină exporturile, iar România nu este un stat exportator de lactate”, a declarat pentru evz.ro Valentin Blănaru, directorul general al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).

Forul comunitar a anunţat azi că va lua măsurile ce se impun pentru stabilizarea pieţei laptelui, prin intervenţii, ajutoare pentru depozitare privată şi refinanţări pentru export, şi că va autoriza plata mai rapidă pentru producători. Astfel, statelor membre li se va permite să achite până la 70% din plăţile directe
pentru fermieri din 16 octombrie, în loc de 1 decembrie.

Plaja de la Corbu, reşedinţa de vară a românilor cu bani puţini

La Corbu e linişte- atipic pentru o plajă românească populată. Cum treci de Năvodari şi scapi de mirosul iute de la rafinăria Petromidia, indicatorul arată „Corbu- drept înainte”.

Chiar la intrarea în localitate, turiştii sunt îndrumaţi la dreapta, către plajă. Mergi aproximativ trei kilometri pe un drum parţial asfaltat şi îngust cât să încapă o maşină. Asta îi învaţă pe şoferi să fie disciplinaţi şi îngăduitori cu cei care vin din sensul opus de mers.

La prima
vedere, peisajul nu indică apropierea vreunei plaje. Abia când se ajunge pe drumul accidentat de costişă se vede marea şi, în josul malului abrupt, corturile colorate şi maşinile trase atât de aproape de apă, pe cât le permite nisipul.

Veniţi pentru prima dată, turiştii pot rata cu uşurinţă cărarea ce duce spre mare, bine ascunsă de tufişurile pitice şi de dâmburile de pământ nisipos. Însă, este întotdeauna cineva care să deschidă calea.

Panta abruptă dinspre plajă se coboară cu grijă şi orice şofer venit acolo pentru scurt timp se gândeşte cu îngrijorare că, în cazul unei ploi, poteca se va transforma într-un veritabil teren
de off road.

Însă, ajuns în apropierea mării, temerile dispar, făcând loc bucuriei de a fi în natură. Întinse pe sute de metri de-a lungul plajei, multe dintre corturi apar la debut de sezon şi dispar la începutul toamnei. Ele sunt reşedinţa de vară a multor familii
care fug de tumultul oraşului. În afară de peisajul marin nealterat încă de nesimţire şi de construcţiile moderne, marele avantaj este că aici se trăieşte cu bani
puţini.

CUM AJUNGI
CAZARE ÎN ZONĂ

Pe plaja de la Corbu nu se aud manele, ci doar strigătele victorioase ale echipelor de fotbal întocmite ad-hoc, dublate de vuietul valurilor. Pe mal, ca în vremurile de demult, se ridică siluetele fanteziste şi efemere ale castelelor de nisip îmbrăcate în scoici şi măturate de valuri.


Mesele
se servesc în muzica mării

Veniţi de acasă cu tot arsenalul necesar unei vacanţe cu cortul, turiştii de la Corbu îşi pregătesc mâncarea în natură. Pe lângă tradiţionala salată de vară şi neplisitul grătar de mititei, inventivii sezonieri de la mal de mare gătesc bucate alese: ciorbă pescărească (grindul Chituc şi lacurile care îl delimitează sunt foarte aproape), plachie şi chiar pui la rotisorul improvizat deasupra gropii cu jar încins.

Nici din punct de vedere al confortului nu sunt probleme. Rulotele sunt „dotate” cu duşuri – bidoane mari din plastic aşezate pe acoperiş, umplute zilnic cu apă de mare care se încălzeşte de la soare.

Curăţenia nu este desăvârşită, iar nisipul nu este la fel de fin ca pe plajele de fiţe, dar gunoaiele, spun sezonierii, sunt lăsate la întâmplare de către turiştii de weekend.

„Iar lasă aştia hârtii şi sticle pe unde apucă”, spune cu năduf un hunedorean venit la mare cu nepoţii”.

Distracţii în zgomot de valuri

Cei care vin la mare pentru cluburi şi localuri cochete ar trebui să ştie că locul lor nu este la Corbu. Acolo, posibilităţile de distracţie la mal de mare aproape că nu există, totul depinzând de cum se organizează fiecare. Asta nu înseamnă că serile nu sunt condimentate de „petreceri private”, date în faţa corturilor, sau la băruleţul de pe plajă. Şi, dacă se ţine cont şi de faptul că staţiunea Mamaia se află la doar opt kilometri de Corbu, alegerea locului de distracţie nu ar trebui să fie decât o chestiune de dispoziţie. E bine, însă, de ştiut că la Corbu berea la dozator costă numai 3 lei, la fel ca şi cutia de suc.

Unul din cei mai valorosi chirurgi romani, prof.-dr. Dan Setlacec, a incetat din viata

Dan Setlacec, unul dintre cei mai mari chirurgi ai Romaniei, s-a stins din viata
, miercuri, la el acasa, transmite Agerpres.
Profesorul doctor Dan Setlacec avea 88 de ani si era foarte afectat ca nu mai vedea.
Vineri, la ora 10,00, sicriul cu corpul sau neinsufletit va fi depus la capela bisericii din incinta Institutului Clinic Fundeni, iar inmormantarea urmeaza sa aiba loc vineri, la pranz, la Cimitirul Bellu Evanghelic.
Prof. dr. Irinel Popescu, unul dintre elevii sai, a declarat ca Dan Setlacec 'a fost unul dintre marii profesori de chirurgie ai Romaniei'.
'S-a format la scoala profesorului Hortolomei, la Coltea, si, la randul sau, a format o scoala de chirurgie. Profesorul doctor Dan Setlacec a efectuat primele operatii pe cord deschis in chirurgia cardiaca, dupa care a revenit la chirurgia generala. A pregatit numeroase serii de medici
, care se afla acum pe intreg teritoriul tarii', a spus Irinel Popescu.
Nascut la 2 octombrie 1921, la Bucuresti
, Dan Setlacec a absolvit Facultatea de Medicina din Bucuresti, in 1946, devenind doctor in medicina in 1949. Se orienteaza de timpuriu spre chirurgie, efectuand, in 1943-1949, stagii in clinicile chirurgicale, ca intern si extern, prin concurs
. In 1949, este numit in invatamant ca preparator la clinica chirurgicala a Spitalului Coltea, condusa de profesorul N. Hortolomei.
Din 1960, a profesat la clinica chirurgicala de la Spitalul Fundeni, unde, in 1974, va fi numit profesor, sef de clinica. Intre 1953 si 1964, Dan Setlacec s-a preocupat cu precadere de chirurgia cardiovasculara, iar ulterior de chirurgia generala, indeosebi de chirurgia abdominala, oncologica si endocrinologica.
In cursul activitatii a aplicat numeroase metode si tehnici noi, in functie de progresele medicinei. In 1958, el a abordat chirurgia pe cord deschis (cu hipotermie moderata).
Este autor si coautor a numeroase comunicari, lucrari, tratate si monografii: Chirurgia (1956, 1974, 1986), Anestezia (1957), Resuscitarea respiratorie cardiaca (1963), Chirurgia ginecologica (1957, 1981), Tehnici chirurgicale (1984, 1989), Tratat de medicina interna (1986, 1994), Patologia chirurgicala a glandelor suprarenale (1986), Tumorile retroperitoneale (1986), Hipertensiunea portala presinusoidala (1987), Complicatiile severe postapendicectomie (1994).
In anul 2000, a fost decorat cu Ordinul National Serviciul Credincios in Grad de Mare Cruce.

Pacienţii obezi, dezagreaţi de unii medici

Aproape jumătate dintre medici
au o atitudine ostilă faţă de pacienţii obezi, arată rezultatele unui studiu american publicat în revista BMC Health Services Research.

Aceeaşi cercetare evideţiază că majoritatea medicilor consideră că tratarea unui pacient supraponderal este o activitate "frustrantă". Situaţia este îngrijorătoare dacă se ţine cont şi de faptul că mai mult de 30 de procente dintre americani sunt obezi, adică au un indice al masei corporale cel puţin egal cu 30.

Studiul a fost efectuat de către o echipă de cercetători de la New York University School of Medicine şi a avut ca subiecţi 399 de medici de diferite speciazări, de la pediatrie până la psihiatri. 56% dintre ei s-au declarat calificaţi să trateze obezitatea, iar ceilalţi 44% au spus că fac asta cu rezultate garantate.

Romii vor semna in fata sediului UDMR din Bucuresti protocolul ''Cele 11 porunci pentru maghiari''

Mai multe organizatii ale romilor vor protesta, joi, in fata sediului UDMR din Bucuresti
, unde vor semna si un protocol intitulat "Cele 11 porunci pentru maghiari", transmite NewsIn.
Intr-un comunicat de presa transmis de organizatiile neguvernamentale ale romilor - Asociatia Sanse Egale, Asociatia "Roma Acces Tomis" Constanta, Centrul Cultural al Romilor O Del Amenca, Agentia pentru Dezvoltare Comunitare Impreuna, Centrul Romilor Amare Rromentza si Romani Cris-, se anunta ca joi, 23 iulie, va avea loc un protest in fata sediului UDMR din Bucuresti, in cadrul caruia va fi semnat protocolul "celor 11 porunci pentru maghiari".
"In ultimele doua luni, in judetul Harghita au fost semnalate doua conflicte interetnice, in localitatile Sanmartin si Sancraieni. Pe fondul unei tensiuni crescande, acuzand romii de savarsirea unor diferite acte antisociale, maghiarii au avariat casele
, au distrus bunuri
, au omorat caini si cai ai romilor. In data de 4 iunie 2009, o locuinta a romilor a fost incendiata. In acea zi, romii din Sanmartin si-au parasit locuintele
si au innoptat in padure sau in alte sate. Nici acum, cel putin 50 (25 dintre ei sunt copii cu varstele sub 7 ani) dintre cei aproximativ 170 de romi din localitate nu au revenit deloc in sat, de teama de a nu fi atacati. Ei dorm in padure sau sub un pod in Miercurea Ciuc de aproape sase saptamani", se arata in comunicat.
In document
este mentionat faptul ca, timp de aproximativ o luna de zile, cetatenii de etnie maghiara s-au strans aproape zilnic, in grupuri de 100-200 de persoane, si s-au deplasat la casele romilor, amenintandu-i. "In ultimele doua saptamani, maghiarii au agreat ca se vor strange in fiecare luni seara si se vor deplasa la casele romilor (insotiti de politie), pentru a "monitoriza" punerea in aplicare a "protocolului" stabilit in data de 8 iunie 2009", apare in comunicat.
Potrivit documentului, in vederea respectarii egalitatii de sanse si a promovarii respectului reciproc, protocolul care va fi semnat joi contine 11 prevederi pentru minoritatea maghiara, cu cerinte specifice, la fel de clare si de "neincalcat" precum cele din Sanmartin si Sancraieni.

Eclipsa totală de soare din 22 iulie nu va putea fi urmărită pe teritoriul Republicii Moldova

ea mai lungă eclipsă totală de soare din secolul XXI va avea loc miercuri 22 iulie, şi va putea fi urmărită de două dintre cele mai populate ţări de pe glob. Eclipsa va putea fi văzută de circa doua miliarde de oameni, un record în istoria omenirii, însă nu va putea fi admirată şi de moldoveni.

Petru Lozovan, şeful Laboratorului "Metrologia mediului ambiant şi astronomie" a Universităţii de Stat din Moldova, a precizat pentru BASA-press că cel mai bine eclipsa va putea fi vizualizată în India şi China, însă va putea fi observată şi pe o suprafaţă mai întinsă din estul Asiei, Indoneziei şi Oceanul Pacific. „Din păcate fenomenul istoric nu va putea fi observat de locuitorii Moldovei, însă va fi cercetat de savanţi în baza descrierilor internaţionale”, a spus sursa citată.

Marian Lupu: „Comuniştii îşi devorează partenerii, ca femela de păianjen”

Noul lider al Partidului Democrat de la Chişinău, exclude varianta unei alianţe bilaterale cu fostul său partid, întrucât PCRM nu se poate lepăda de vechile păcate. Marian Lupu e un politician ambiţios. N-o neagă nici foştii săi colegi din rândurile comuniştilor moldoveni, nici reprezentanţii opoziţiei. O demonstrează şi ascensiunea sa rapidă, în numai doi ani, de la funcţia de viceministru al economiei
până la cea de preşedinte al parlamentului. Abia odată cu această numire, în 2005, devine membru al PCRM, iar numele său începe să fie vehiculat
pentru preşedinţie.

În 2009 însă, comuniştii o preferă pe Zinaida Grecianâi pentru funcţia supremă, iar Lupu părăseşte partidul.

Proaspătul democrat pune imediat tunurile pe comunişti şi preia astfel din partitura fragilei opoziţii. Urcă repede în sondaje: potrivit ultimului Barometru de Opinie Publică, se bucură de încrederea a 10,9% dintre cetăţenii Republicii Moldova, imediat după Vladimir Voronin. E acuzat că, în spatele declaraţiilor dure
la adresa fostului său partid, face cărţile pentru comunişti. Zilele care vin vor arăta cât cântăreşte ambiţia lui Marian Lupu.

Două persoane au murit, iar alte cinci au ajuns la spital după ce au fost lovite de fulger

Două persoane au murit iar alte cinci au necesitat ajutorul medicului
după ce au fost loviţi de fulger în timpul ploii cu descărcări electrice din 19 iulie, a comunicat pentru BASA-press Dorina Cruc, ofiţer de presă în cadrul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.

Potrivit sursei citate, unul din incidente a avut loc duminică în jurul orei 17:30 în satul Coropceni, raionul Teleneşti. În timpul descărcărilor electrice au fost lovite de fulger trei persoane, în urma descărcării electrice un bărbat în vârstă de 30 ani a murit pe loc.

Un caz similar a avut loc în aceeaşi zi, în jurul orei 22:15 în satul Cişmea, raionul Orhei pe malul râului Nistru. Fulgerul a lovit patru persoane aflate la odihnă, în consecinţă o femeie în vârstă de 42 ani a decedat în drum spre spitalul raional.

De asemenea pe parcursul ultimelor două zile patru persoane şi-au pierdut viaţa în bazinele acvatice din ţară. La 19 iulie, în jurul orei 17:00, în satul Stocnaia, raionul Rezina, în râul Nistru s-a înecat un bărbat în vârstă de 36 ani. În aceeaşi zi şi la aceeaşi oră un alt bărbat din satul Rîşcova, raionul Criuleni s-a înecat în iazul din localitate.

Un alt caz de înec a avut loc în satul Cărpineni, raionul Hînceşti. În timpul scăldatului s-a înecat un minor în vârstă de 15 ani. La 20 iulie, în satul Congaz, UTA Găgăuzia, în iazul din apropierea localităţii, s-a înecat un bărbat în vârsta de 50 ani.

Conform datelor statistice oferite de SPCSE, de la începutul anului curent 89 persoane, dintre care 20 minori şi-au pierdut viaţa în bazinele acvatice din ţară.

Rusia va recunoaşte certificatele de calitate ale vinurilor din R. Moldova, susţine Tudor Copaci

Experţii serviciului sanitar rus Rospotrebnadzor vor recunoaşte certificatele de calitate
ale vinurilor emise de laboratoarele din Republicii Moldova, a declarat directorul Agenţiei agroindustriale, Tudor Copaci, marţi, 21 iulie, în cadrul unei conferinţe de presă.

Potrivit lui Copaci, recunoaşterea certificatelor moldoveneşti va contribui la reducerea costurilor producţiei vinicole exportate în această ţară.

Totodată, Copaci a informat că nu deţine în prezent informaţii cu privire la inspectarea întreprinderilor vinicole moldoveneşti de către experţii serviciului Rospotrebnadzor. „Suntem la curent că partea rusească a anunţat despre această intenţie, dar pe noi încă nimeni nu ne-a informat”, a menţionat directorul Moldova-Vin.

Copaci remarcat că în cadrul întrevederii cu Ghenadie Onişenco a prezentat două liste suplimentare cu 69 de întreprinderi din vinificaţia primară şi 34 de întreprinderi exportatoare de vin îmbuteliat şi în vrac. „Am prezentat aceste liste pentru a mai fi selectate întreprinderi care vor putea să livreze producţie vinicolă în Rusia”, a explicat Copaci.

Potrivit datelor oficiale ale Agenţiei agroindustriale Moldova-Vin, în prezent 46 de întreprinderi vinicole moldoveneşti sunt certificate să exporte vin pe piaţa rusească, dintre care doar 33 efectuează exporturi. Şase întreprinderi dintre acestea pot să exporte vin în vrac.

Veniturile populaţiei au crescut cu 2,9%, în I trimestru 2009

Veniturile disponibile ale populaţiei, în primul
trimestru al anului curent, au constituit în medie pe o persoană 1 125,1 lei lunar, arată ultimele date ale Biroului naţional de statistică (BNS).

Potrivit sursei menţionate, acest indice a fost în creştere cu 2,9% faţă de aceiaşi perioadă a anului 2008. Astfel, plăţile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit – 43,4% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în creştere faţă de trimestrul I al anului 2008 cu 0,2 puncte procentuale.

Veniturile din prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 14,9%, veniturile din activitatea individuală agricolă - cu 10,2%, iar cele din activitatea individuală non-agricolă - cu 6,9%, comparativ cu perioada similară a anului 2008.

A fost lansat site-ul „Eliberati Moldova”

Asociatia E-Civis a anuntat lansarea paginii web www.eliberatimoldova.eu al carei scop este de a face publice gravele incalcari ale drepturilor omului din Republica Moldova, noteaza Agentia DECA-press.
Pagina web este editata in limbile romana, rusa si engleza.
Eliberatimoldova.eu este un site care isi propune prezentarea gravelor incalcari ale drepturilor omului din Republica Moldova si va oferi un spatiu
de exprimare celor care lupta impotriva numeroaselor abuzuri ce au loc.
Potrivit autorilor acestui proiect, este inadmisibil ca intr-o tara care se afla la granita cu Uniunea Europeana, cetatenii acesteia sa fie impiedicati sa se exprime liber, sa fie amenintati, retinuti si batuti de politie zile intregi doar pentru ca au participat la un protest sau pentru faptul ca participa in alegeri.
Asociatia E-Civis promoveaza valorile democratice la nivel international.

Moldova, poligon pentru testarea tehnologiilor electorale murdare

Moldova – o mica tara ex-sovietica, saraca, cu o democratie tinara si de multe ori nefunctionala, este un poligon perfect pentru testarea tehnologiilor electorale „murdare”. Banuieli ca in Moldova asemenea tehnologii s-au folosit permanent pe parcursul celor aproape 18 ani de independenta au existat tot timpul, insa, in 2009, ele au devenit mai puternice ca niciodata. Anume in 2009, la data de 5 aprilie, in Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare, care, spre surprinderea multora, au fost cistigate de comunisti. Acestia se afla la putere din 2001, dar, pe parcursul ultimilor ani, au avut un rating mereu in scadere. Astfel, comunistii au obtinut in alegeri 60 de mandate de deputat in Parlament din 101 – cu patru mai multe decit in 2005, cind erau mult mai populari. Comunistii s-au plasat pe primul loc chiar si in localitati unde nici in anii cei mai „gloriosi” ai lor nu au fost prea populari. Spre exemplu, in capitala Chisinau, unde, indiferent de eforturile titanice depuse, niciodata nu au obtinut functia de primar. In aceasta situatie, opozitia a acuzat guvernarea de fraudarea masiva a alegerilor pe calea folosirii tehnologiilor electorale murdare si a adus mai multe date in acest sens. Comunistii au negat insa constant
acuzatiile opozitiei. Pornind de la aceasta situatie, am decis sa demaram o investigatie jurnalistica pentru a vedea daca frauda intr-adevar a avut loc.

Peste noapte au aparut circa 800 mii de noi alegatori

Cu citeva saptamini inainte de alegerile parlamentare din 5 aprilie s-a intimplat un lucru straniu – Ministerul Dezvoltarii Informationale (MDI) a prezentat o lista a cetatenilor cu drept de vot in care figurau 3,054 mil. alegatori. Aceasta cifra a socat opinia publica, caci era cu aproape 800 de mii de alegatori mai mare decit la alegerile parlamentare precedente. Insemnatatea ei pentru o tara mica ca Moldova este enorma. Spre exemplu, dupa alegerile parlamentare din 2005, comunistii au reusit sa ajunga la guvernare acumulind peste 700 mii de voturi. Nu exista nici o baza reala pentru o crestere atit de mare a cifrei.
„Eu am activat in mai multe scrutine. Spre exemplu, in 2005 am avut 2,27 mil. alegatori. Chiar si in cei mai buni
ai din punct de vedere ai sporului natural, natalitatea a fost inferioara mortalitatii in Moldova cu 15-18 mii persoane anual. Deci, nu avea de unde sa fie o crestere atit de mare a numarului de alegatori”, ne-a declarat Nicolae Raileanu, reprezentantul partidului politic Alianta „Moldova Noastra” (AMN) la Comisia Electorala Centrala (CEC).
Evident opozitia a inceput sa ceara explicatii. S-a cerut sa se prezinte numarul de alegatori nascuti de la 6 martie 1987 pina la 5 aprilie 1991 (anume cei nascuti in aceasta perioada puteau influenta cresterea numarului de alegatori din 2005 si pina in 2009) si numarul cetatenilor decedati de la 6 martie 2005 (cind au avut loc precedentele alegeri parlamentare) pina in 2009. Apropo, nici dupa alegeri aceasta informatie nu a putut fi obtinuta, fiind solicitata de trei deputati ai Partidul Liberal din Moldova – Mihai Ghimpu, Corina Fusu si Gheorghe Brega. Ei au cerut MDI si CEC registrul cetatenilor Republicii Moldova cu drept de vot, registrul persoanelor decedate in perioada 1 ianuarie 1990 – 1 iunie 2009, lista persoanelor nascute in anii 1990-1991. MDI s-a eschivat insa si a oferit un raspuns formal: „Va comunicam ca informatia solicitata poate fi furnizata de catre CEC cu conditia respectarii cadrului legal”. In final, aceasta informatie asa si nu a mai ajuns la solicitanti, chiar daca toti trei sunt deputati in Parlament.
De notat ca, vazind reactia opozitiei, MDI a diminuat esential aceasta cifra. In decurs de doar citeva zile ea a ajuns sa constituie deja circa 2,6 mil. alegatori. Adica, peste 400 mii de alegatori au disparut ca prin minune!
„Ni s-a spus ca la calcularea primei cifre a fost o greseala. Dar eu cred ca au inteles ca au facut exces si au prezentat deja date ca am avea 2,6 mil. alegatori. Dar oricum diferenta iesea de aproape 400 mii”, spune Nicolae Raileanu.
Comportamentul MDI provoaca mai multe semne de intrebare, caci nu Ministerul este acel care trebuie sa prezinte listele alegatorilor, ci autoritatile locale. Dupa scandalul care a aparut cu aceste liste, CEC a declarat ca datele MDI au fost transmise primariilor doar cu titlu de informatie, iar acestea urmau deja sa elaboreze propriile liste. In plus, comunistii au replicat ca opozitia este la putere in multe teritorii si putea sa verifice aceste liste, iar replica opozitiei a fost ca, chiar daca reprezentantii sai sunt la putere in mai multe teritorii, in birourile electorale majoritatea o detin comunistii si partenerii lor si, prin urmare, puteau face lesne orice frauda. Unii lideri de opozitie au verificat listele in teritoriile lor si rezultatele obtinute nu vorbesc in favoarea MDI.

22 mii de alegatori disparuti dintr-o lovitura

Unitatea administrativ-teritoriala Gagauz-Yeri este o regiune autonoma la sudul Republicii Moldova, unde locuiesc compact gagauzii. Aceasta regiune tot timpul a fost considerata o zona unde pozitiile comunistilor sunt puternice. Situatia s-a schimbat insa in ultimii ani, cind in fruntea autonomiei a fost ales un reprezentant al opozitiei – Mihail Formuzal, iar in organul legislativ al regiunii ponderea democratilor a devenit putin mai mare decit cea a comunistilor. Guvernatorul Mihail Formuzal a ramas uimit de datele MDI, deoarece stia bine ca in regiunea pe care o conduce nu locuiesc 128 de mii de cetateni cu drept de vot, dupa cum pretindea Ministerul.
„Listele cu 128 mii de alegatori le-am primit de la CEC inainte de alegerile din 5 aprilie. Dar noi stim ca in Gagauzia sint 89-92 mii de alegatori. Putem admite maximum 94 de mii, ceea ce am avut o singura data in ultimii cinci ani. De aceea am dat indicatii ca primarii sa le verifice atent. In termenele stabilite de legislatie am reusit sa reducem listele de la 128 la 106 mii. Acum am dat noi indicatii si cred ca se va dovedi ca avem circa 94-95 mii de alegatori”, ne marturiseste Mihail Formuzal.
Guvernatorul nu-si explica de ce de la Chisinau i-au transmis asa liste mari, caci dupa lege autoritatile locale singure trebuie sa le elaboreze.

Pentru ce erau necesari alegatorii suplimentari

La acea etapa multi isi puneau intrebarea: Dar pentru ce le trebuie comunistilor includerea suplimentara in liste a unui numar atit de mare de alegatori? Presupuneri s-au facut mai multe, dar merita atentie in special una – inainte de alegeri, MDI a eliberat sute de mii de acte de identitate „pentru o singura zi”, in baza carora anumite persoane ar fi putut vota in diferite locuri.
„Informatia despre tiparirea a 200 mii de buletine de identitate suplimentare ne-a venit chiar de la Minister. Stim ca a venit un grup de specialisti din Moscova, care facea buletine de identitate la etajul doi. Dar nu avem dovezi, caci, va dati seama, nu putem avea acces acolo”, sustine o persoana competenta care a solicitat anonimatul (apropo, avem inregistrarea audio a acestei declaratii).
Totusi, unele dovezi au putut fi gasite. Spre exemplu, in listele electorale figureaza multe persoane care au acelasi buletin de identitate cu alte persoane. In cadrul investigatiei, am depistat zeci de asemenea persoane. Am luat drept exemplu trei astfel de cazuri. Astfel, am depistat ca cetateanul Mihail Filipov, nascut in 1929 si care domiciliaza pe strada Vasile Alecsandri din Chisinau, a participat la alegeri cu buletinul de identitate cu acelasi numar ca si cetateanul Dumitru Spinu, nascut in 1953 si domiciliat pe str. Academiei – A01010597. Am verificat seria si numarul acestui buletin de identitate prin baza de date a MDI, iar rezultatul a fost ca acest buletin este valabil. Evident doar o singura persoana poate detine un buletin cu aceasta serie. Am reusit sa luam legatura cu domnul Filipov, care ne-a confirmat ca acesta este intr-adevar buletinul lui si s-a aratat suprins de faptul ca cineva a folosit in alegeri seria si numarul buletinului sau. In schimb a doua persoana nu a fost de gasit.
Am verificat si buletinul de identitate cu seria si numarul A01021324. Cu buletinul cu acest numar si serie au votat cetateanul Alexandru Taran, nascut in 1981 si care este domiciliat pe strada Ismail, si cetateanul Ursu Nicolae, nascut in 1968, care domiciliaza pe strada Sciusev. Rezultatul a fost unul socant – buletinul este NEVALABIL. Desi initial domnul Nicolae s-a aratat dispus sa discute cu noi, ulterior, nu a mai fost de gasit. Cea de a doua persoana, care a votat cu aceiasi serie de buletin nu a putut fi gasita, ori apartamentul in care chipurile acesta locuieste nu exista!
A treia verificare a vizat buletinul A01091093, cu care au votat cetateana Iuliana Marian, nascuta in 1990 si care domiciliaza pe strada Ismail din Chisinau, si cetateanul Oleg Bondari din satul Branesti, Orhei, nascut in 1987. Iuliana Marian ne-a declarat ca nu stie nimic despre faptul ca cineva a votat cu acelasi numar si serie de buletin ca al ei.
Am incercat sa aflam telefoanele de la domiciliu ale persoanelor nimerite in aceasta situatie (prin intermediul serviciului public cu plata 1189) pentru a conveni asupra unor intilniri cu ele si aici tot am depistat un lucru straniu. Doar unul din fiecare „pereche” de cetateni avea telefon la domiciliu, iar celalalt – nu. S-ar putea ca aceasta sa fie doar o simpla coincidenta, dar, daca e asa, coincidenta este una mult prea stranie.
Sirul stranietatilor nu se termina aici. O alta categorie de frauda depistata sint persoanele care au votat in baza aceluiasi numar de identificare, acesta fiind inclus in listele de votare in locul seriei si numarului de identitate. Un exemplu in acest sens este cazul doamnei Alexandra Maftiuc, o pensionara nascuta in anul 1918 si care a participat la votare la data de 5 aprilie in satul Volintiri din raionul Stefan Voda. In dreptul numelui ei, in lista electorala este trecut nr. de identificare 2002034074934. Am introdus acest numar de identificare in baza de date a MDI si am descoperit ca el apartine lui… Mararita Constantin Victor. Apare intrebarea logica: cine si cui a furat identitatea sau, mai bine zis, cine este vinovat de faptul ca doi oameni s-au pomenit cu acelasi numar de identificare?
In timpul investigatiei, am gasit in listele electorale zeci de persoane care au votat de citeva ori cu acelasi document. De exemplu Victor Tacianov, nascut in 1949, care locuieste in Chisinau pe strada N.Costin si care detine buletinul de identitate cu seria si numarul A01001427 figureaza in trei liste de votare suplimentare. Sotia sa, Nadejda Tacianov, a spus ca la 5 aprilie a mers la vot impreuna cu sotul ei Victor Tacianov. „Sunt sigura ca fisa de insotire a buletinului de identitate a sotului nu putea sa fie transmisa altei persoane. De altfel mi-a parut straniu ca, desi locuim pe aceasta adresa din anul 1981, sotul meu a votat pe lista suplimentara”, a precizat ea.
La un moment dat ni s-a creat impresia ca baza de date a MDI functioneaza cu deficiente si am crezut ca poate toate buletinele de identitate sint „cu probleme”. Am decis sa facem un experiment si am introdus seria si numarul buletinului de identitate a unuia dintre noi si, surpriza, ni s-a comunicat ca documentul nu e gasit. Dar, cind am introdus codul de identificare, sistemul MDI ne-a oferit informatia corecta despre posesorul buletinului. Deci, problema este nu pentru toate buletinele de identitate, ci doar pentru unele dintre ele.

Cine a furat votul moldovenilor plecati peste hotare?

Urmatorul pas al investigatiei a fost verificarea informatiilor precum ca in locul moldovenilor aflati peste hotare cineva a votat, astfel fiindu-le „furata” optiunea. Pentru Moldova problema cetatenilor plecati peste hotare este una extrem de acuta. Potrivit datelor care au fost date publicitatii de catre Serviciul de graniceri in ajunul alegerilor din 5 aprilie, peste hotare se aflau circa 600 mii de moldoveni, desi neoficial se vehiculeaza o cifra de circa un milion. In campania electorala, opozitia a cerut de mai multe ori autoritatilor sa deschida sectii de votare suplimentare peste hotare, in special in tarile in care Moldova nu are reprezentante diplomatice. Dar, aceste solicitari au ramas fara raspuns.
In cadrul investigatiei am depistat zeci de exemple cind pentru persoane plecate peste hotare a votat altcineva. Spre exemplu, in satul Saieti din raionul Causeni am gasit in listele electorale astfel de persoane plecate demult din tara, dar pentru care s-a votat, ca: Babin Vasile, Babin Serghei, Duminica Alexandru, Mustata Doina, Nimerenco Serghei, Nimerenco Nelea, Purice Olga, Turcan Iulia, Sumleanschi Mihail. Pentru a avea o dovada in plus ca aceste persoane cu adevarat sunt plecate din tara si ca semnatura pe care a pus-o cineva in liste in ziua votarii nu este a lor, am solicitat o confirmare oficiala de la primaria din localitate. „…Stau la evidenta in s. Saieti, dar in prezent, inclusiv in Ziua Alegerilor (5 aprilie) nu se afla si nu s-au aflat pe teritoriul satului” – se spune in Confirmarea oficiala a primariei din localitate, semnata de primarul V.Musteata.
Cazul Saieti este doar unul din multimea pe care le-am depistat. Spre exemplu, la sectia nr.14 din satul Costesti, raionul Ialoveni, figureaza ca au votat, desi demult sunt plecati din tara, astfel de persoane ca: Belousov Fiodor Ion, Gonta Victor Ion, Borta Ion Vasile, Grigorita Vladimir Fiodor, Mereacre Constantin Ion; la sectia nr.18 din Hincesti – Bicu Mihail Mihail, Cojocaru Irina Sergiu; la sectia nr.17 din Hincesti – Bucos Lidia Vasile, Dobrovolschi Silvia Grigore, Dobrovolschi Veaceslav Grigore, Spinu Igor Nicolae; in satul Negrea, raionul Hincesti – Cerlina Elena, Cretu Ivan, Florea Andrei; la sectia nr.69 din satul Voinescu, raionul Hincesti – Bumbu Nina, Chiperi Marina, Chiperi Grigore, Rosca Mariana, Rosca Victoria, Rotaru Mihail etc.
Cu unele dintre aceste persoane si rudele lor am reusit sa luam legatura. Din start, trebuie sa spunem ca la investigarea acestui tip de fraude am simtit o teama din partea celor cu care vorbeam. Se vedea ca oamenii se tem sa nu aiba probleme ulterior, ca urmare a declaratiilor facute pentru presa. Spre exemplu, la sectia nr.4 din Calarasi printre votanti se numara Ghenadie Bolboceanu, despre care am aflat ca de mai multi ani este in Franta. Am reusit sa discutam cu tatal lui Ghenadie, Isidor, care ne-a confirmat ca fiul lui nu se afla in Moldova si nici in ziua alegerilor nu s-a aflat. „In locul lui nu putea sa voteze nimeni. Daca el nu era, cum sa voteze altii?”, ne-a intrebat el. La finalul discutiei, dl. Isidor ne-a spus ca intelege ca noi ziaristii ne facem munca, dar nu ar fi de dorit ca despre fiul sau sau despre sine sa se scrie. Dar, a adaugat el, ramine la decizia noastra. Totodata, el nu ne-a explicat de ce se teme.
Un caz similar este cel al lui Vasile Untila din satul Discova, Orhei. El face studii in Romania si la data de 5 aprilie a votat in sectia de votare deschisa pe teritoriul acestei tari. Dar cineva a reusit sa voteze pentru el si in satul de bastina. Si pentru sora sa, Victoria Untila, care se afla in Italia, de asemenea a votat cineva in sat. L-am contactat pe Vasile Untila si am aflat cu mirare ca cineva din sat il contactase pina la noi. Tinarului i s-a spus ca, din greseala, un vecin a semnat in locul lui, dar i s-au dat asigurari ca vecinul doar a semnat, nu a si votat. In acelasi timp, semnatura „gresita” a vecinului asa si nu a fost taiata din lista. Din discutia noastra am inteles ca dl. Vasile nu prea vrea sa-si dea cu parerea despre cele intimplate si ca-l satisface explicatia in doi peri cu semnatura „gresita” a vecinului. Ne-am dat seama ca el pur si simplu isi face griji pentru sine si apropiatii sai, atunci cind i-am solicitat coordonatele surorii sale ca sa vedem daca si pentru ea a semnat „din greseala” vre-un vecin. Tinarul initial ne-a spus ca nu o putem gasi pe sora sa, deoarece e in drum spre Moldova (de parca telefoane mobile nu ar fi), apoi a refuzat politicos sa ne de-a numarul de la casa parinteasca, unde urma sa ajunga sora in decurs de o zi, iar in final ne-a spus deschis ca el poate vorbi, dar nu ar fi de dorit sa fie deranjata si sora sa.
Un alt caz este cel al Valentinei Danu, care „a votat” la sectia nr. 2 din Calarasi. Potrivit datelor opozitiei, femeia s-ar afla in Italia de mult timp. Am reusit s-o gasim pe doamna Danu chiar la Calarasi. Ea ne-a confirmat doar pe jumatate informatia opozitiei. S-a dovedit ca intr-adevar merge uneori in Italia, unde are o fiica casatorita si pe care o ajuta de cite ori este necesar, dar in ziua votarii se afla in Moldova. Problema este ca doamna Danu nu a putut merge la votare, iar cineva, crezind probabil ca este in Italia, a votat in locul ei.
Interesant este si cazul presedintelui raionului Causeni, Ion Ciontoloi. Cind a ajuns la sectia de votare, acesta a vazut cu uimire ca cineva a votat in locui fiicei sale. „Am ramas uimit, caci fiica mea se afla la Bucuresti si nicidecum nu putea sa voteze. Chiar daca sint presedinte de raion, asa si nu am reusit sa dau de capat acestei situatii”, a declarat Ion Ciontoloi.
Am depistat si un caz cind informatia opozitiei s-a dovedit a fi gresita. Domnul Alexandru Movila din Hincesti intr-adevar s-a aflat in tara la ziua votarii si a participat la alegeri la sectia nr.18 din orasul sau, pe cind opozitia pretindea ca este plecat din Moldova de mult timp si votul sau a fost „furat”. Informatia ne-a fost confirmata de fiica sa, Mariana.

Morti in listele electorale

Una dintre cele mai discutate posibile fraude cu caracter electoral este prezenta in liste a persoanelor demult decedate. Opozitia sustine ca comunistii au introdus aceste persoane in liste si ca ar fi folosit aceasta situatie in scop electoral. Comunistii, desigur, neaga. Dar, recent, fostul presedinte al Parlamentului, Marian Lupu, care a parasit de curind rindurile Partidului Comunistilor si care era unul din liderii acestei formatiuni inainte de scrutinul din 5 aprilie, a facut o declaratie care provoaca mai multe semne de intrebare.
La o intilnire cu bloggerii din Moldova el a declarat: „Au fost decedați care au votat la 5 aprilie? Da!”. Dupa aceasta a adaugat: “Știm ca au fost probleme cu listele electorale. Aceasta problema a fost identificata la alegerile din 2009, dar ea a fost prezenta și la alegerile din 2005. In rest, vreau sa vad probe, care ar demonstra falsificarea alegerilor”, a spus Lupu.
Nicolae Raileanu, reprezentantul AMN la CEC, sustine ca formatiunea sa a depistat circa 800 de cazuri de includere a oamenilor morti in listele de votare.
Deoarece problema este destul de delicata si are un puternic aspect moral, am selectat la intimplare doua nume din cele vehiculate de opozitie si am demarat investigatiile de rigoare. Unul din aceste nume este al doamnei Pelagheia Codreanu din satul Carpineni, raionul Hincesti. La alegerile parlamentare din 5 aprilie, in listele de votare la sectia nr. 17 ea a figurat sub numarul 524. Am gasit contactele de la domiciliul unde a locuit doamna si am reusit sa luam legatura cu Nadia Macari, o persoana din sat care locuieste in imobilul respectiv la moment. Ea ne-a confirmat ca intr-adevar doamna Pelagheia demult a decedat si ne-a spus ca aceasta e toata informatia pe care ne-o poate da, deoarece sta cu chirie in acea casa.
Apropo, la aceeasi sectie de votare in liste am depistat si alte persoane decedate ca, de exemplu, Ciuguleanu Maria, Butnaru Dumitru, Leanca Grigore, Secrieru Stefan, Tubca Gheorghe.
Cel de-al doilea nume verificat de noi a fost cel al Nadejdei Buruiana din satul Ciuciuleni, raionul Hincesti. Aici, situatia s-a dovedit foarte confuza. La apelul nostru telefonic ne-a raspuns o doamna pe care am intrebat-o daca aici a locuit anterior decedata Nadejda Buruian. Intrebarea noastra nechibzuita, a provocat o reactie pe masura a interlocutoarei: „A murit!? Cind?”. Ulterior am aflat ca, de fapt, fara sa ne dam seama am nimerit peste o intreaga drama. Interlocutoarea noastra s-a dovedit a fi Maria Buruiana, care la moment locuieste cu sotul Nadejdei Buruiana. Din spusele sale, Nadejda Buruiana sufera de o grava boala psihica si au fost nevoiti s-o duca la Internatul din satul Badiceni din raionul Soroca. „Si eu, si sotul, suntem calici si de doi ani nu am mai mers la Internat, dar am lasat vorba acolo sa ni se transmita daca va muri Nadejda ca s-o aducem in sat, s-o ingropam aici, caci e din acest sat”, ne-a spus femeia. S-a dovedit ca, chiar si daca figureaza in liste, pentru sateni, Nadejda Buruiana demult este moarta si nimeni nici nu stie ca-si traieste sfirsitul zilelor intr-un internat din nordul tarii. In cazul acestei presupuse fraude, ar trebui sa se pronunte organele competente: in care lista urmeaza sa figureze Nadejda Buruian – la Badiceni sau la Ciuciuleni? Si, in general, are drept de vot aceasta doamna, care, dupa spusele Mariei Buruiana, sufera de o grava boala psihica?

Votarea dubla si semnaturile false

In timpul investigatiei noastre am descoperit o situatie stranie. Unii si aceeasi alegatori figurau la o sectie de votare in lista de baza, iar la alta sectie – in cea suplimentara. Evident ca nu puteam trece cu vederea aceasta situatie si am ales un caz aparte la investigarea caruia am purces. Este vorba despre cazul a 28 de persoane pe care le-am gasit figurind atit in lista de baza din satul Tigheci, cit si in lista suplimentara din satul Cuporani. Ambele localitati fac parte din primaria Tigheci si sunt situate in raionul Leova.
In una din zile, am vizitat aceste localitati, care se afla la circa o suta de km de capitala Chisinau. La intrare in Tigheci am inceput sa intrebam trecatorii unde traiesc cele 28 de persoane pe care le depistasem in liste de doua ori. Chiar daca ele figurau in lista de baza la Tigheci, satenii ne-au spus ca toti sunt din Cuporani. In Cuporani, primul om intilnit a fost chiar unul din cei pe care-i cautam – Veronica Fanaru. Cind i-am spus cu ce scop am venit, a devenit pe data serioasa. Ulterior am inteles care-i cauza: ea a fost unul din lucratorii electorali din Cuporani, delegata in aceasta functie de Partidul Comunistilor. Doamna Veronica ne-a comunicat ca ea a votat doar la Cuporani, dar, inainte de alegeri, a mers la Tigheci, unde sta la evidenta, si a ridicat un carnet special in baza caruia a putut vota in satul in care locuieste.
Acelasi lucru n-i l-a comunicat si Ioana Blanari, dar si domnul Ivan Bucurov, care, de asemenea, figurau in ambele liste. I-am intrebat pe toti interlocutorii nostri cum se face ca semnatura lor figureaza in doua liste, precum ca au participat la votare. Cele doua doamne au spus ca ele nu stiu, dar si-au dat cu parerea ca probabil cea de-a doua semnatura este cea depusa ca o confirmare ca au luat carnetul ce le-a permis sa voteze la Cuporani. Ivan Bucurov a declarat, insa, ca el nu stie nimic despre cea de-a doua semnatura, deoarece el la Tigheci nu a semnat nimic. Totodata, interlocutorii nostri au fost unanimi in opinia ca, daca cineva s-a folosit de identitatea lor pentru a vota, ar trebui trasi la raspundere.
Am inteles ca la Cuporani nimic nou nu mai putem afla din tema ce ne interesa si am hotarit sa cautam explicatii la Tigheci. Am mers direct la casa primarului Ivan Para si, spre mirarea noastra, el nu s-a aratat uimit sa ne vada, dar nici prea incintat de aceasta vizita a noastra. Ne-am dat seama ca cineva il pusese deja la curent pe domnul primar ca doi ziaristi umbla prin satul lui si cauta sa dea de capat unor posibile fraude electorale. Primarul a invitat-o sa participe la discutie pe Aliona Gutol, care a fost vicepresedinta sectiei de votare nr.38 din Tigheci. Cele spuse de ei, de multe ori pe un ton ridicat si vadit ostil, s-au redus la urmatoarele – noi am actionat conform indicatiilor primite in timpul seminarelor de instruire a lucratorilor electorali; cele 28 de persoane au votat la Cuporani, dar in lista de la Tigheci au semnat doar pentru ca au primit carnetele de vot; nici un fel de incalcari nu au fost.
Cei doi erau cit p-aici sa ne convinga ca la Tigheci si Cuporani frauda nu a avut loc. Dar, la Chisinau, situatia avea sa ia cu totul alta turnura. Nicolae Raileanu ne-a explicat ca, daca semnaturile in lista de la Tigheci erau o confirmare a primirii carnetelelor de vot, alaturi de ele, intr-o rubrica special prevazuta in acest sens, urma sa fie adaugat ce inseamna aceasta semnatura. Am verificat si in majoritatea cazurilor nu erau nici un fel de inscriptii, semnaturile figurind astfel ca pentru persoane ce au primit buletine de vot.
Socul cel mare a venit mai tirziu, cind, din curiozitate, am decis sa comparam semnaturile uneia si aceleasi persoane din doua liste – acestea se deosebesc radical si chiar pentru un nespecialist este clar ca au semnat oameni diferiti. Detinem aceste probe, de altfel ca si probe la toate afirmatiile si concluziile facute pina acum in aceasta investigatie, si suntem gata sa le punem la dispozitia tuturor doritorilor. Deci, concluzia in acest caz este: La Tigheci si Cuporani frauda a avut loc! Apropo, un detaliu interesant: primarul Ivan Para ne-a comunicat ca a schimbat integral componenta organului electoral din sat. De ce oare a facut-o, daca totul a fost bine, dupa cum pretinde el?

Cine a „furat” optiunea bolnavilor mintal?

Cu grave incalcari s-a desfasurat votarea in diferite institutii din Moldova, unde sunt tratati bolnavii psihic. Spre exemplu, pe lista electorala in baza careia s-a efectuat votarea la scoala speciala din orasul Orhei am identificat peste 200 de bolnavi mintal, care nici nu au putut semna macar precum ca au primit buletinul de vot. Alte citeva zeci de bolnavi au introdus in liste semnaturi conventionale – cruciulite, zigzaguri etc.
O situatie similara am depistat si la Internatul din Badiceni, Soroca. Andrei Palamari, care in alegerile din 5 aprilie a fost observator din partea unui partid politic si a fost prezent la votare in aceasta institutie, ne-a spus ca numai a scrutin democratic nu mirosea acolo. „Dadacele intrau cu copiii in cabina de vot si am observat ca ele votau in locul lor, punind stampila in dreptul Partidului Comunistilor. Din cite stiu eu, directorul Internatului este cu comunistii si dadacilor din timp li s-a spus sa voteze cu acest partid”, a spus el. Observatorul sustine ca, la interventia sa si a altor observatori, s-a ajuns la o solutie de compromis: sa nu intre nimeni cu copiii bolnavi in cabina de vot, ei sa vina pe rind, sa-si spuna optiunea, iar cineva sa o introduca in buletin in locul lor. Observatorul afirma ca, chiar daca nu se asigura secretul votarii, aceasta a fost unica solutie posibila, „pentru ca multi bolnavi nici nu intelegeau cei cu ei, stricau buletinele, neaplicind corect stampila”. „Unii dintre ei nu stiau nici o denumire de partid, intrau acolo si cind erau intrebati cu cine vor sa voteze, spuneau ceea ce li s-a spus din coridor: secera si ciocanul”, a mentionat Andrei Palamari. Potrivit spuselor sale, astfel au votat peste o suta de bolnavi.

Votare fara acte de identitate si fara a avea drept de vot

In timpul investigatiei, am depistat sute de cetateni care au figurat in listele electorale fara nici un act de identitate, ceea ce contravine Codului Electoral. Spre exemplu, la sectia nr. 10 din orasul Ungheni am depistat peste 70 de asemenea persoane. Printre acestia se numara: Babiuc Maria, Poliscaia Maria, Ciobanu Silvia, Alcaz Tatiana, Melinte Aurelia, Siscanu Alexandru, Sirbu Raisa etc. Multe dintre ele au primit chiar si buletin de vot si au votat.
Doamna Abrahamyan Heghush, nascuta la 11.05.1976, care nu este cetateana a Republicii Moldova, dar care domiciliaza in oraselul Durlesti pe strada Cartusa, in genere a votat cu permisul de sedere pe teritoriul tarii cu seria si numarul CR7801137. Ea nu avea drept de vot, dar, oricum, lucratorii electorali i-au eliberat buletin.
La Glodeni, in listele electorale au fost incluse si au votat persoane care inca nu au implinit virsta de 18 ani. Spre exemplu, la sectia de votare nr. 4 din acest oras astfel au votat Gavaza Andries si Gavaza Sergiu. Primul este nascut in 1991, iar cel de-al doilea in 1993, iar in lista electorala au figurat cu numerele 801 si, respectiv, 804.