Chinurile adoptiilor

Copiii orfani sau abandonati isi gasesc cu greu parinti care sa ii iubeasca. La fel, adultii care nu au putut avea urmasi isi gasesc cu greu copiii mult doriti. Asteptarea poate dura uneori ani de zile. Iar asta in ciuda faptului ca numarul copiilor abandonati de parinti este foarte mare, iar numarul celor care vor sa adopte creste de la an la an.

Principala cauza a acestei situatii este reprezentata de procedura greoaie prin care un copil poate fi declarat adoptabil. La aceasta se adauga criteriile impuse de parinti, care uneori sint greu de indeplinit intr-un timp scurt. Majoritatea familiilor dornice sa adopte vor bebelusii chiar din fasa, asteptarea durind mai mult in aceste situatii decit daca i-ar aduce barza. Adoptia se dovedeste inca un proces birocratic si complicat, inclusiv din perspectiva riscurilor pe care le comporta.

Un film premiat la Oscar in acest an ("Juno"), reda in paralel doua drame legate de adoptie: a unei adolescente care isi cauta parinti pentru copilul pe cale de a se naste si a felului in care perspectiva unui copil infiat poate distruge un cuplu initial dornic de adoptie.

Cum iti poate schimba viata
asteptarea unui copil si, apoi, venirea lui? Sint situatii pe care le traiesc, in mai multe variante, multe familii din judet. "Ziarul de Iasi" va prezinta astfel povestile a doua dintre acestea.

De sapte ani incearca sa aiba un copil

Mariana si Constantin Miron asteapta de mai bine de un an sa devina parinti. Pentru ca nu au reusit sa aiba copii, cei doi s-au hotarit sa adopte. Decizia nu a fost una usoara, si a venit dupa multi ani in care au incercat sa aiba copii pe cale naturala. In urma cu mai bine de sapte ani, Mariana a ramas insarcinata, insa a facut peritonita, si din cauza unor complicatii a fost nevoita sa renunte la sarcina. Au urmat apoi nenumarate tratamente
si incercari de a ramine din nou insarcinata, dar acest lucru nu s-a mai intimplat.

Cei doi tineri au incercat chiar si inseminarea artificiala, la o clinica din Timisoara, pe bani grei, insa tot fara rezultat. N-au renuntat totusi la ideea de a avea un copil si s-au inscris la cursurile organizate de Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului in colaborare cu Fundatia Holt pentru cei care vor sa devina parinti adoptivi.

Dupa terminarea acestor cursuri, au obtinut un atestat care le-a permis inscrierea pe lista de asteptare in vederea gasirii copilului dorit. Acest lucru se intimpla in urma cu un an si doua luni. Acum sint primii pe lista de asteptare. Au emotii mai ceva decit un tata natural
, la maternitate, in ziua nasterii.

Dupa un an si doua luni, primii pe lista

Cind Mariana si Constantin s-au inscris pe lista de asteptare, mai erau inca 12 familii inaintea lor. Cei doi au stiut ca procedura nu e simpla si ca un copil pentru adoptie vine mai greu decit daca l-ar aduce barza. „Asteptarea e lunga, mai ales in cazul nostru, si de multe ori chiar iritanta. Pina la urma, e firesc sa astepti. Chiar si cele noua luni de sarcina pot fi vazute ca o asteptare", face haz de necaz viitorul tata.

Perioada de asteptare pare a se apropia de final, totusi: cei doi tineri au fost anuntati in urma cu doua saptamini ca au ajuns in fruntea listei. Acum, familia asteapta sa se nasca fetita pe care si-o doresc atit de mult. „Initial, a fost numai dorinta sotiei sa adoptam o fetita, dar am ajuns si eu la concluzia ca e cea mai buna varianta. Fetitele sint oricum mai gingase si mai sensibile. Faptul ca noi ne-am exprimat de la inceput dorinta de a avea o fetita de doar citeva zile a facut ca asteptarea sa creasca. Cine a avut mai putine pretentii a primit copii mai repede", mai spune Constantin.

Cei doi au vrut neaparat un bebelus, pentru a-l putea vedea crescind ca si cum ar fi copilul lor natural si pentru ca „nu se nasc copii care sa aiba din start citiva ani", dupa cum a spus zimbind Constantin.

Cu faptul ca viitorul copil nu va purta gena familiei cei doi s-au obisnuit deja inainte de a-si cunoaste fiica. „Am citit amindoi si ne-am documentat pe tema asta. Am inteles ca mostenirea genetica este doar in proportie de 30%, restul fiind rolul educatiei si al mediului in care creste copilul. Sintem convinsi ca vom avea un copil foarte bun, indiferent din ce familie provine. Sanatos sa fie!", a adaugat barbatul.

Cei doi au 38, respectiv 39 de ani, si locuiesc in Tirgu Frumos. Mariana e de meserie mecanic de intretinere a utilajelor fine, iar Constantin e administrator de firma
.

Georgiana le-a schimbat viata

Cum este insa sa fii deja parinte de copil adoptat? Paula si Cristi Babalic sint de patru ani parintii unei fetite superbe. Atunci au reusit sa o adopte pe Georgiana, o fetita atunci de patru ani, acum de opt, care statea de la nastere la o asistenta maternala. Ca si prima pereche, Paula si Cristi au incercat sa aiba propriul copil dar nu au reusit, iar inseminarea artificiala depasea cu mult posibilitatile lor financiare. Au hotarit astfel ca cea mai buna solutie pentru a-si intregi familia este sa adopte un copil. Cum nu au reusit sa faca acest lucru in orasul lor, Focsani, si-au indreptat atentia catre un oras mai mare. Au ales Iasul.

„Noi am prins o perioada de tranzitie in privinta adoptiilor. Legea nu era foarte clara, nimeni nu stia foarte bine ce trebuie facut. Procedura era greoaie dar am avut sansa de a o gasi pe Georgiana, si de atunci viata noastra s-a schimbat complet. O singura vizita a fost de ajuns: n-am mai putut sa renuntam la ea", spune Cristi.

Dupa aproape patru ani petrecuti in familia Babalic, fetita le spune acestora „mama" si „tata", este in clasa I, are numai „foarte bine" si s-a integrat perfect in familie. Georgiana inca nu stie prea clar ca este adoptata, dar parintii au incercat sa-i explice deja, in mare, cum e situatia. „Nu am vorbit pe nimeni de rau. I-am zis ca de fapt mama ei avea niste probleme si nu a putut sa aiba grija de ea. De altfel, am pastrat legatura si cu asistenta maternala, care este acum «bunica de la Iasi»", a adaugat tatal.

Familia si-ar mai dori un frate pentru Georgiana, insa lipsa banilor ii impiedica sa mai adopte un copil. „Vrem sa-i oferim fetitei noastre un viitor cit mai bun. Traim intr-o societate complicata si nu avem intotdeauna tot ceea ce ne dorim. Important este ca avem o fetita frumoasa si desteapta, pe care o iubim foarte mult", mai spune, parca topit de dragoste, tatal ei adoptiv.

23 de familii asteapta la Iasi sa adopte un copil

Povestile celor doua familii sint, sau au toate sansele sa fie cu final fericit. Mai sint insa multi alti tineri care asteapta sa devina parinti in acest fel. Conform datelor de la DASPC, in momentul de fata se regasesc pe lista de asteptare nu mai putin de 23 de familii. Procedurile sint foarte greoaie si dureaza la infinit. Cauzele sint multiple si de multe ori viitorii parinti se lovesc de anumite prevederi legale aplicate pina la extrem.

Una dintre cele mai mari probleme este reprezentata de declararea unui copil ca fiind adoptabil. Pentru asta este nevoie de acordul ambilor parinti naturali, indiferent daca sint situatii cind acestia nu si-au vizitat copilul niciodata.

"Avem cazuri in care unul dintre parinti este plecat in strainatate sau pur si simplu nu vrea sa vina la Tribunal sa-si dea acordul in adoptie. Mai sint si cei care apar la ultimul termen stabilit de instanta doar ca sa-si exprime dezacordul. Din aceasta cauza copiii ramin in sistemul de protectie", a declarat Pintilii Penciuc, director ajdunct la DASPC.

Nici bebelusii abandonati in maternitate nu sint din start adoptabili. Abia la 60 de zile de la nastere parintii naturali pot merge la Tribunal sa declare ca renunta la copil. Chiar si asa, specialistii incearca prin toate metodele sa ii convinga sa il pastreze. Daca toate acestea dau gres si se obtine acordul ambilor parinti biologici, copilul capata titulatura de „adoptabil".

"Cind a aparut Legea adoptiilor in 2004 speram ca procedura va fi simplificata si ca toti copiii isi vor gasi mai repede familii. Nu a fost asa, si acum familiile asteapta foarte mult timp ca respectivul copil sa poata fi adoptat. Acest lucru poate dura si ani intregi, depinde de parintii naturali", a adaugat Penciuc.

Jumatate dintre copiii adoptabili din 2007 au fost refuzati

Numarul de familii adoptatoare creste de la an la an, numarul copiilor adoptabili la fel, insa adoptiile nu sint atit de multe pe cit ar fi de dorit. „99% dintre familii doresc sa adopte bebelusi care sa fie si sanatosi. In 2007 au fost 42 de deschideri de proceduri, adica 42 de copii au devenit adoptabili, insa cei care nu au fost adoptati deja ori sint prea mari, ori au diverse probleme medicale", a precizat Simona Budai, sefa Biroului protectie de tip familial si adoptii din cadrul DASPC.

De ce vor familiile doar copii mici? Psihologii explica acest lucru prin faptul ca in acest fel parintii vor s traiasca macar cu iluzia ca au propriii lor copii si sa ii formeze inca de la primii pasi. „Copilul mic este mai usor de «modelat», cel mare are deja un comportament invatat din alta parte. Cind il iei de mic e mai simplu sa-l obisnuiesti cu anumite reguli ale familiei", a declarat Mihaela Schiopu, psiholog in cadrul DASPC.

De asemenea, psihologii spun ca tratamentul de care se bucura copiii adoptati este de multe ori inconstant. Astfel, la inceput copilul este exagerat de rasfatat de familie care se asigura in acest fel de afectiunea micutului. Dupa un timp, rasfatul „se epuizeaza" si parintii incep sa aiba asteptari, e rindul lor sa primeasca, „am facut atitea pentru tine, e rindul tau sa ma asculti". Nu este totusi o regula general valabila.

Esec: copil adoptat si abandonat din nou

Familiile ce adopta sint supuse unor anchete sociale in care sint implicati atit cei doi parinti, cit si prietenii, rudele, colegii de serviciu care trebuie sa faca anumite recomandari. Grija specialistilor care trebuie sa aprobe adoptia este cu atit mai mare cu cit au existat cazuri in care familii ce au adoptat un copil la un moment dat au decis sa renunte la calitatea de „parinte" din diverse motive.

Chiar recent, conducerea DASPC s-a confruntat cu un astfel de caz. O familie de profesori au adoptat o fetita in urma cu aproape zece ani, pe vremea cind copilul avea putin peste un an. Totul a mers bine pina in urma cu aproximativ patru ani cind cei doi soti au divortat. Femeia a suferit un soc care i-a schimbat complet atitudinea fata de copil. A inceput sa o neglijeze si, mai mult de atit, sa o suspecteze de intentii care nu se potrivesc deloc cu virsta fetitei.

Astfel, incercind sa explice celor de la DASPC motivul pentru care vrea sa desfaca adoptia, femeia a spus ca nu vrea ca fata sa o mosteneasca. De asemenea, cind pleaca de acasa, isi lasa copilul pe afara motivind ca are lucruri scumpe in apartament pe care nu vrea ca fetita sa le strice sau sa le vinda.

„Mama are niste probleme, si din pacate copilul este cel care sufera. Este o mare responsabilitate sa alegi parinti pentru copii care au fost oricum parasiti deja o data, mai ales cind e vorba de copii mici care nu pot alege singuri", a precizat Penciuc.